UAD Cluj-Napoca & Mathias Corvinus Collegium | 12 decembrie 2025, Casa Matei Corvin
La mai bine de trei decenii de la prăbușirea regimului comunist, România continuă să negocieze semnificațiile și traumele unui trecut care devine, pe măsură ce timpul trece, tot mai puțin prezent în memoria colectivă. Într-o societate în care sondajele recente indică reactivarea nostalgiei față de perioada ceaușistă, iar discursurile despre „siguranța” sau „stabilitatea” acelor vremuri câștigă vizibilitate, apare întrebarea esențială: ce mai înțelegem astăzi din comunism? Și, mai ales, cine are responsabilitatea de a păstra adevărul istoric în fața tentației uitării sau a idealizării?
În acest context, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Mathias Corvinus Collegium (MCC), organizează evenimentul „Reconstituiri fragile: post-memoria comunismului”, o dezbatere publică dedicată modului în care arta, cercetarea științifică și reflecția critică pot contribui la recuperarea memoriei unei epoci încă sensibile.
Cum revendicăm memoria unui trecut incomod?
Deși regimul comunist rămâne o realitate bine documentată – prin arhive, mărturii, victime, politici represive, transformări sociale –, memoria sa colectivă devine astăzi fragmentată. Trecerea timpului, mecanismele de supraviețuire socială, transformările post-1989 și noile generații nasc un tip specific de raportare: post-memoria, concept ce descrie felul în care cei care nu au trăit direct experiența comunistă o „moștenesc” prin povești, imagini, artefacte și discursuri culturale.
În lipsa unei reflecții critice, această post-memorie poate aluneca spre nostalgie neproblematizată, mitologizare sau chiar relativizare. Evenimentul de la Casa Matei Corvin își propune tocmai să contracareze aceste riscuri, deschizând un cadru în care artiști, istorici și cadre universitare discută despre felul în care memoria poate fi reconstruită responsabil.
Invitații evenimentului
▪️ Dr. Mara Rațiu
Conferențiar universitar la UAD Cluj-Napoca, specializată în estetică filosofică, teorii ale artei și sociologia artei, analizează instituțiile și practicile artistice contemporane. Perspectiva ei aduce în discuție modul în care arta poate funcționa ca instrument critic și mediul prin care societatea își reinterpretează trecutul.
▪️ Dr. Raluca Mihaela Paraschiv
Artistă și lector la UNArte București, cercetătoare preocupată de arhive, medii vizuale și relația dintre tehnologie, natură și locuire. În proiectele sale investighează multiplele straturi ale memoriei, fragilitatea lor și potențialul de reactivare prin intervenții artistice.
▪️ Dr. Dragoș Sdrobiș
Istoric și lector UAD Cluj-Napoca, autor al volumului Limitele meritocrației într-o societate agrară, analizează dimensiunile istorice ale intelectualității românești și mecanismele politice ale secolului XX. Intervenția sa va contextualiza comunismul în logica evoluțiilor structurale ale epocii.
▪️ Dr. Portik-Blénessy Ágota
Istoric de artă, muzeograf și curator cu experiență în gestionarea proiectelor culturale și coordonarea expozițiilor. Perspectiva ei combină cercetarea academică cu practica muzeală, explorând felul în care muzeele pot activa memoria publică.
Arta, ca instrument de interogare a trecutului
Discuția își propune să pună în dialog perspective complementare despre:
- mecanismele memoriei și ale uitării;
- formele contemporane ale nostalgiei comuniste;
- rolul artei ca spațiu critic, capabil să recupereze, reinterpretze și problematizeze trecutul;
- responsabilitatea intelectualilor în menținerea unui discurs onest asupra comunismului;
- tensiunea dintre reprezentare artistică și adevăr istoric.
Articolul „Reconstituiri fragile: post-memoria comunismului” – Dialog public despre memorie, artă și moștenirea regimului totalitar apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
