( partea doua)
În lucrarea noastră „Abecedar de nutriție” am descris alimentele în funcție de efectele asupra corpului, considerând că
- Unele sunt prietenoase, deoarece aduc beneficii pentru sănătate, de exemplu alimentele de origine vegetală cum ar fi cerealele integrale, uleiurile vegetale nerafinate, fructele în special cele de pădure, iaurtul natural, nucile, alunele, leguminoasele, carnea de pui sau curcan (fără pieliță), peștele și fructele de mare.
- Alte alimente sunt neprietenoase deoarece nu doar că nu aduc beneficii, dar consumul lor pe termen lung favorizează apariția multor boli cronice. Astfel, știința a dovedit rolul lor în producerea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, obezității, diabetului zaharat, anumitor forme de cancer, încărcării grase a ficatului, bolilor cronice de rinichi, afecțiunilor respiratorii obstructive. Trebuie subliniată asocierea între consumul acestor alimente și afectarea sănătății mintale (depresia, tulburările cognitive). Lista alimentelor neprietenoase este deschisă de alimentele bogate în grăsimi de origine animală, fiind de regulă ultraprocesate, cu conținut mare în sare și aditivi. (mezelurile de toate categoriile, brânzeturile grase). Urmează produsele din cereale rafinate, pâinea industriala, patiseriile, dulciurile, prăjiturile de cofetarie, înghețată (majoritatea sunt ultraprocesate).
În mod accidental, alimentele prietenoase sau cele neprietenoase, devin periculoase, deoarece consumul lor produce toxinfecții alimentare, întrucât sunt, fie contaminate (de ex. salmonelozele), fie alterate.
Această diferențiere a alimentelor se face pe baza datelor științifice, adica a studiilor care au demonstrat ca alimentele prietenoase se asociază cu beneficii pentru sănătate, ceea ce nu este valabil în cazul celor neprietenoase.
Vă rugăm, să apreciați valoarea alimentelor și prin referire la
* cantitatea consumata,
*modul de preparare,
*siguranta si securitatea,
* calitatea bio,
*modificarea genetica.
Astfel, *Se știe că alimentele prietenoase consumate în cantitate mare, devin neprietenoase. Un exemplu în acest sens este oul care consumat cu moderație (3-5 ouă/săptămânal) este prietenos dar devine neprietenos în cazul consumului abuziv sau chiar periculos dacă este contaminat cu salmonele.
* Modul de pregătire al alimentelor face și el diferența; exemplu este tot de la oul moale sau fiert (foarte prietenos) și omleta la care „prăjirea” și adausurile cunoscute îl transformă într-un produs savuros dar neprietenos. Exemple similare sunt numeroase.
*În măsura posibilului se vor prefera variantele alimentare „bio” și cele neprelucrate genetic.
* Siguranța alimentară (decontaminarea), alături de securitatea alimentară (accesul la alimente) și cea nutrițională (accesul la alimente sănătoase), sunt calități deloc neglijabile în aprecierea alimentelor.
V-am prezentat aceste detalii, pentru a vă ajuta să cunoașteți și să recunoașteți alimentele, să le selectați pe cele sănătoase/prietenoase care vor fi pregătite corespunzător. Continuăm deci drumul alimentelor spre sănătate și, vedem cum se scurtează distanța până la mâncare și farfurie.
Profesor emerit dr Nicolae Hâncu
Universitatea Iuliu Hațieganu
Rețeaua privată de sănătate Regina Maria
