April 25, 2024

Prima femeie pilot şi paraşutist cu brevet din România, Smaranda Brăescu a fost omagiată, vineri, în cadrul unui ceremonial organizat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca. Manifestarea a avut loc în contextul împlinirii a 76 de ani de la trecerea aviatoarei în eternitate, fiind organizată de Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii „DSmaranda Brăiescu” Cluj. La acţiune au luat parte reprezentanţi ai  Bazei 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” , Primăriei municipiului Cluj-Napoca, Asociației Naționale a Parașutistilor, Aeroclubului României Cluj, membri ai asociației.

În cadrul evenimentului a fost oficiată o slujbă de pomenire și au fost depuse coroane de flori.

 

Smaranda Brăescu s-a născut în satul Hănţeşti din judeţul Galaţi . La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri. La 2 octombrie cîştigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6000 de metri, depăşind şi recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică- clasa Crucea de Aur. Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătînd distanţa de 1100 km, între Roma şi Tripoli. În acelaşi an 1932, la 19 mai, la Sacramento în SUA, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute. Acest record a fost depăşit cu doar cîţiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său la Sacramento a fost omologat de aeroclubul din Washington . Recordul precedent, deţinut de un american, fusese de 7233 de metri.

Pentru cel de al doilea record, românca a primit Distincţia supremă pentru aviaţie- Bereta de Aur. Smaranda Brăescu a fost, de asemenea, una din puţinii instructori de paraşutişti militari, activând ca instructoare la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.

Începînd cu 1946, viaţa reginei zborului românesc se complică foarte tare. şi asta deoarece Smaranda Brăescu semnează alături de alte 11 personalităţi (între care generalul Aldea şi prof. univ. dr. Grigore T. Popa), un memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat delegatului american, care, la rîndul său, l-a predat celui sovietic.

În urma acestui demers, peste o sută de personalităţi sunt anchetate şi condamnate, în cadrul unui proces sumar, de numai o săptămînă. Smaranda Brăescu reuşeşte însă să se ascundă, scăpînd de executarea pedepsei de doi ani de închisoare primită pentru gestul său de a condamna falsificarea alegerilor. Cercetările făcute după 1990 arată că Smaranda Brăescu s-a călugărit sub numele de Maria Popescu, fiind adăpostită şi îngrijită cu mare discreţie de măicuţele greco-catolice de la Jucu. La 2 februarie 1948 pierde lupa cu o boală nemiloaasă, fiind înmormîntată sub numele de Maria Popescu în Cimitirul central din Cluj-Napoca . Cum nu a avut cine să-i plătească concesiunea pentru locul de veci, în 1977 administaţia Cimitirului central atribuie parcela unei alte persoane, Szas Gerone. În acest context, dispare orice urmă care să indice locul în care îşi doarme somul de veci „Regina aerului”.

Ca prim pas spre normalitate şi reparaţie morală, în noiembrie 2016, autorităţile locale clujene i-au acordat Smarandei Brăescu titlul de cetăţean de onoare, post-mortem.

 

După mai mulți ani de demer­suri, Asociaţia Română pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj a reușit să ridice în Cimitirul Central din Cluj-Napoca un monument în memoria Smarandei Brăescu,

Monumentul este amplasat pe aleea din fața mormântului în care își doarme somnul de veci Smaranda Brăescu

C. PURIŞ

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *