Mii de megawați scoși din producție sau dezastrul din energie
Bogdan Gruia Ivan, ministrul Energiei a declarat că cea mai mare pondere în buzunarul oricărei familii, în următoarea perioadă de iarnă, o va reprezinta preţul la gaze. Totuși în această iarnă factura nu o să crească, apreciază ministrul. „În ciuda reclamaţiilor de potenţial infringement din partea Comisiei Europene, am decis să asumăm până în 31 martie 2026, adică până la sfârşitul sezonului rece, schema de plafonare a preţului la gaze. Romgaz, companie cu capital majoritar de stat, a reuşit să se dezvolte foarte mult în ultimul an şi jumătate, doi ani. Transgaz, de asemenea, a reuşit să-şi dezvolte capacitatea de transport a gazelor, lucru care a dus la o reducere a preţului, în unele cazuri, chiar şi sub preţul plafonat. Aşa că nu vorbim doar despre o predictibilitate a unui preţ care nu va creşte în această iarnă la gaze” a declarat Ivan.
Suntem țara cu cea mai mare cantitate de gaze din UE
Ministrul a subliniat că în acest moment suntem ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare cantitate de gaze pregătite pentru iarnă, înmagazinate. „Depăşim 80%, în timp ce media europeană este la 76%, după ce m-am întâlnit cu toţi operatorii din piaţă şi le-am cerut explicit ca să cumpere gaze, să le înmagazineze încă de acum, când preţul este unul foarte mic în timpul verii, comparativ cu riscul ca în ianuarie sau în februarie, când avem preţuri de 3-4 ori mai mari pe bursă, să se aprovizioneze cu gaze” a spus Ivan.
O promisiune cât o miză: prețul gazelor
Acesta a adăugat: „Este evident că preţul final pentru astfel de dezechilibru îl vor plăti tot oamenii. M-am asigurat încă de acum că nu o să ajungem acolo şi, ca să conchid: nu, nu vor creşte preţurile la gaze în această iarnă, cu siguranţă”.
De asemenea, el a reamintit că sunt în continuare valabile schemele de sprijin pentru termoficare, care ţin de acele oraşe care au propriul lor sistem de distribuţie a agentului termic, şi că vor avea în continuare acea schemă de sprijin a Ministerului Muncii persoanele cu venituri mici, fie că este vorba despre ajutorul de încălzire pentru persoane care se încălzesc cu lemne sau pentru cele care se încălzesc cu gaze. „Rămân în continuare toate cele scheme valabile în această iarnă”, a precizat Bogdan Ivan
Peste trei decenii nimeni nu a negociat nimic
Ministerul Energiei are cinci puncte pe care le-a comasat, măsuri ce ar trebui să fie implementate începând cu săptămâna aceasta şi care ar trebui să ducă la o reducere, în medie, a preţului la energie cu 20-25% în aproximativ jumătate de an, a anunţat ministrul de resort, Bogdan Gruia Ivan. „Am adus la aceeaşi masă ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei – n. r.). producători, furnizori, distribuitori de energie electrică, bursele, pentru a găsi o formulă prin care să scădem preţul. Trebuie ţinut cont de faptul că timp de 35 de ani aceşti oameni n-au stat la masă toţi în acelaşi timp, n-au lucrat împreună. Am reuşit ca, după dezbateri interminabile, de zeci de ore, să cădem de acord asupra unor puncte care ar putea să ducă la reducerea preţului la energie pe termen scurt şi mediu. Aceste puncte le-am dezbătut şi în Guvern. Am căzut de acord pe o formă finală, iar săptămâna viitoare (săptămâna în curs – n.r.) o să le prezint într-o conferinţă de presă, împreună cu cei implicaţi, pentru că nu toate măsurile ţin exclusiv de Ministerul Energiei”, a spus Ivan la Digi 24.
El a subliniat că au fost luate, de-a lungul timpului, o serie de decizii care au făcut ca România să aibă cea scumpă energie din Europa, cum ar fi faptul că au fost scoşi din producţie „7.000 de megawaţi, o producţie în bandă bazată pe gaz şi pe cărbune” şi a fost asumată cea mai ambiţioasă ţintă de decarbonizare din toată Uniunea Europeană.
Nu oprești ceva fără a pune în loc altceva
„Noi ne-am asumat, acum aproximativ 5 ani, că o să scoatem din producţie centralele pe cărbune din Valea Jiului, de la Complexul Energetic Oltenia, din Gorj, în timp ce Germania şi Polonia şi-au asumat ţinte 2040 – 2049. I-aş spune o asumarea pripită, care, poate, a încercat să scadă preţul la energia finală, dar faci această asumare în clipa în care te asiguri că pui ceva în loc. Au fost gândite două centrale foarte mari pe gaz, care au întârziere de implementare de aproape trei ani de zile. Nu ai cum să opreşti ceva fără să pui în loc. Din cei 7.000 de MW care au fost scoşi din producţie, doar 1.200 au fost reinstalaţi în capacităţi de producţie de energie electrică în bandă, cărbune şi gaz. Iar în momentul de faţă, România ajunge să importe aproximativ 20% din necesarul de energie, să-l importe la ore de vârf, când energia este cea mai scumpă, adică între orele 6 şi 10 seara. Iar acest lucru creează un dezechilibru şi ne duce în situaţia de a avea această energie electrică foarte scumpă”, a explicat ministrul Energiei.
Acesta a adăugat că, în acest context, a fost luat şi analizat fiecare proiect în parte, proiecte vechi de 20-30 de ani, care sunt în stadii de realizare de peste 80% şi care sunt blocate de diferite procese în instanţă, pe aviz de mediu. „Le-am luat pe fiecare în parte. Mă ocup ca ele să meargă mai departe şi să avem cea mai bună reprezentare în toate instanţele din România pentru a nu mai ţine în continuare sute de milioane de euro blocaţi în aceste proiecte care până acum nu au reuşit să fie duse la capăt şi pentru aceasta mă lupt. Doi, proiectul de la Iernut. Avem acolo alţi 700 de megawaţi, proiectul de la Mintia, care este unul privat, pe care vrem să îl susţinem, proiectele nucleare de la Reactorul 1, Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, pentru a reuşi să creştem capacităţile de producţie a energiei electrice în bandă. Am făcut o analiză clară şi, în următorul an şi jumătate, o să intrăm aproximativ cu 1.800 – 2.000 de MW energie electrică în bandă în producţie”, a mai spus Bogdan Ivan.
Doar 52% din factură este energie, restul accize și accesorii
Pe de altă parte, şeful de la Energie a precizat că este vorba şi despre reguli ale pieţei, „ceea ce oamenii au reclamat de foarte multe ori atunci când nu înţelegeau de ce plătim energie atât de scumpă”. „O realitate o reprezintă faptul că energia electrică activă reprezintă aproximativ 52% din factură. În rest, sunt tarife, accesorii, transport al energiei, TVA, accize şi aşa mai departe. Şi am calculat cum putem să scădem toate aceste lucruri, să scurtăm acea speculă de care se tot vorbeşte de foarte mulţi ani, intermediarii neloiali şi neproductivi din piaţă. Iar în această formulă avem aceste 5 puncte pe care le-am comasat, prin care, de exemplu, cei care vor să achiziţioneze energie electrică pe pieţele forward, adică în avans, să cumpere în 2025, în luna august, pentru anul 2027 (…) trebuie să garanteze cu 10% din valoarea achiziţiei”, a detaliat ministrul.
O altă măsură vizează scurtarea lanţului dintre producătorul de energie electrică, care astăzi este reprezentat în mare parte de companii cu capital majoritar de stat (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CE Oltenia), şi acei furnizori care au mai mult de 200.000 – 300.000 de clienţi. „Avem o piaţă mult mai simplă, o piaţă între producători şi furnizorii mari în mod direct, care automat, odată implementat acest mecanism, va face preţul să coboare”, a punctat el.
Ivan a menţionat şi mecanismul market maker, cel prin care este luat ca referinţă un jucător extrem de important în piaţă, care este producător de energie electrică şi care va putea să stabilizeze preţul şi să ducă preţul în jos. „Toate aceste măsuri care ar trebui să fie implementate începând cu săptămâna viitoare în următoarele trei luni ar trebui să ducă la o reducere, în medie, a preţului la energie cu 20-25% în aproximativ jumătate de an”, a punctat ministrul Energiei.
Beniamin Pascu
Articolul România nu se lasă: are cel mai mare preț la energie din U.E.! apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
