Mină marină în derivă și fragment de dronă, pe malul românesc al Mării Negre. Scafandrii EOD din Centrul 39 Scafandri au securizat și neutralizat, ieri, 28 ianuarie, o mină marină eșuată pe plaja din zona poligonului militar din Capu Midia. Este cea mai nouă concretizare a efectelor complementare ale conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina.
În total, 149 de mine marine au fost identificate și neutralizate în Marea Neagră de la începutul războiului (din care opt au fost neutralizate de Forțele Navale Române), iar nouă nave comerciale sunt suspectate că ar fi fost avariate în urma acestor pericole. Un eveniment similar a avut loc luni, 26 ianuarie, când Garda de Coastă a descoperit, la intrarea în portul Midia, un obiect aflat în derivă, posibil fragment de vehicul fără pilot (dronă aeriană). Militari din cadrul aceluiași centru s-au deplasat în raionul maritim respectiv pentru a stabili dacă obiectul în derivă poate pune în pericol siguranța navigației.
Din septembrie 2023, autoritățile române au raportat peste 30 de incidente în care fragmente de drone au fost identificate pe teritoriul României.
Amenințările Rusiei în și în jurul Mării Negre
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în urmă cu aproape patru ani a transformat regiunea Mării Negre și coridorul Dunării într-un punct major de tensiune pentru NATO. Rusia a folosit Marea Neagră ca mijloc de strangulare economică a Ucrainei, atacând porturi și noduri logistice. Retragerea Moscovei din Inițiativa pentru cereale din Marea Neagră, în iulie 2023, a forțat Kievul să își redirecționeze exporturile prin porturile dunărene Reni, Ismail și Chilia, situate la doar câteva sute de metri de teritoriul românesc. Ca răspuns, Rusia a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra acestor porturi. Un moment deosebit de sensibil a avut loc la 28 august 2025, când o navă de suprafață fără pilot (USV) rusească a lovit și scufundat o navă ucraineană pe brațul Chilia al Dunării, la aproximativ 200 de metri de apele românești. Incidentul a ridicat semne de întrebare serioase privind libertatea de navigație pe un fluviu internațional și riscul escaladării în imediata vecinătate a NATO. România, stat aflat pe flancul estic al Alianței, se confruntă direct cu efectele de propagare ale conflictului: drone și mine navale ajunse în proximitatea sau chiar pe teritoriul național, bruiaj GPS, atacuri desfășurate periculos de aproape de graniță și riscuri crescute pentru navigația civilă și comerțul regional. Autoritățile de la București au reacționat prin înăsprirea regulilor de angajare, modernizarea capabilităților de contracarare a dronelor și a minelor marine, precum și prin consolidarea cooperării cu aliații NATO, pentru a menține rutele comerciale deschise și pentru a susține o descurajare credibilă în fața presiunii ruse.
Dronele, o amenințare tot mai vizibilă
Cele mai frecvente incidente care afectează direct România sunt legate de vehiculele aeriene fără pilot, unele încărcate cu explozivi, ale căror resturi au ajuns în repetate rânduri pe teritoriul național. Aceste situații au pus presiune pe sistemele clasice de apărare aeriană și au determinat consolidarea posturii militare în Dobrogea (în special în zona Deltei Dunării). România a desfășurat radare suplimentare, sisteme de apărare aeriană și forțe de securitate costieră și și-a adoptat legislația prin care îi permite armatei să neutralizeze dronele neautorizate care pătrund în spațiul aerian sau maritim național. Cooperarea cu Statele Unite și alți aliați a dus la îmbunătățirea semnificativă a capacităților de avertizare timpurie și reacție, inclusiv prin desfășurarea, în noiembrie 2025, a unui sistem american MEROPS de contracarare a dronelor.
Minele navale și siguranța navigației
Un alt risc major îl reprezintă minele navale aflate în derivă, care amenință traficul comercial și securitatea maritimă în vestul Mării Negre. Până în octombrie 2025, au fost descoperite mine atât în apele teritoriale românești, cât și în zona economică exclusivă. Forțele Navale Române au intensificat patrulele maritime și aeriene, desfășurând misiuni permanente de supraveghere și control. Pentru a face față situației, România și-a modernizat capabilitățile de luptă contra minelor prin achiziționarea a două nave de tip Sandown din Marea Britanie, livrate în 2023 și 2025. În plan regional, România, Bulgaria și Turcia au creat Grupul Operativ de Luptă Contra Minelor din Marea Neagră, o inițiativă fără precedent în regiune, menită să asigure libertatea de navigație prin supraveghere, neutralizarea minelor și operațiuni de căutare și salvare. România sprijină, de asemenea, exporturile de cereale ale Ucrainei prin porturile Constanța și Galați și participă la exerciții navale comune axate pe deminare, escortă și gestionarea crizelor.
Efecte colaterale ale războiului electronic
În paralel, războiul electronic a devenit o componentă cotidiană a riscului regional. Bruiajul și afectarea semnalelor GPS, atribuite frecvent sistemelor rusești din Crimeea, obstrucționează aviația civilă și navigația maritimă, crescând riscul de accidente. Autoritățile române au introdus proceduri de rezervă, au extins monitorizarea semnalelor și au intensificat schimbul de informații cu partenerii internaționali.
Concluzie
Vecinătatea cu Rusia nu a fost niciodată lipsită de riscuri pentru statele din Europa de Est. De-a lungul istoriei, influența culturală a fost adesea dublată de ambiții imperiale, invazii și ocupații. România a cunoscut direct aceste realități: de la ocupații militare repetate până la pierderi teritoriale în secolul XX, inclusiv anexarea de către Uniunea Sovietică a teritoriilor de la est de Prut în 1940. În prezent, poziția geografică a României – pe flancul estic al NATO, la granița cu Ucraina și în fața Rusiei peste Marea Neagră – expune țara noastră direct efectelor colaterale ale războiului. Marea Neagră a devenit un flanc maritim al NATO în care Rusia combină atacuri cinetice cu presiuni hibride pentru a testa coeziunea Alianței și reziliența economică regională. Dunărea s-a transformat, la rândul ei, într-o extensie a blocadei maritime, un spațiu în care Moscova încearcă să submineze economia Ucrainei și să intimideze statele NATO din vecinătate. În acest context, măsurile adoptate de România, sprijinite de Statele Unite și de aliați, sunt esențiale pentru menținerea securității, prevenirea escaladării și protejarea libertății de navigație într-una dintre cele mai sensibile regiuni ale Europei. Operația NATO în derulare, numită Eastern Sentry, se transpune într-un element esențial complementar pentru asigurarea stabilității și întărirea securității în regiune, respectiv de atenuare a efectelor colaterale ale războiului ruso-ucrainean care afectează și țara noastră.
Dan CRIȘAN
sursa foto: Radio România Actualități, https://www.radioconstanta.ro/2026/01/26/un-fragment-de-drona-in-deriva-la-intrarea-in-portul-midia/) Din septembrie 2023, autoritățile române au raportat peste 30 de incidente în care fragmente de drone au fost identificate pe teritoriul României.
Articolul România, pe linia întâi a presiunii strategice rusești în Marea Neagră apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
