Conform unor date făcute publice de către Asociația Prematurilor din România, în județul Cluj are loc un fenomen alarmant: s-a dublat numărul de nașteri premature într-un singur an. Astfel, în mod concret, dacă în 2022 se nășteau prematur la Cluj 551 de copii, anul trecut, 2023, Institutul Național de Statistică menționează că au fost 1.019 astfel de nașteri.
La nivel național, numărul de naşteri a scăzut anul trecut la 155.418, după ce în 2021 au fost 180.735 de nou-născuţi, a semnalat Asociaţia Prematurilor. Conform reprezentanţilor asociaţiei, 6.284 de copii au fost născuţi de mame minore sub 18 ani, ceea ce înseamnă un procent de 4%. În plus, numărul de nașteri premarure reprezintă 16% din totalul de nașteri din România. În Cluj, arată datele prelucrate de Asociație, numărul de nou-născuți prematur s-a dublat anul trecut față de datele raportate în 2022.
Potrivit datelor din 2023 analizate de Asociația Prematurilor din România, situația celor peste 6200 de copii născuți în România din mame minore arătat astfel: mame de 12 ani – 27 nou-născuţi, de 13 ani – 104, de 14 ani – 496, de 15 ani – 1.114, de 16 ani – 1.968, de 17 ani – 2.575, iar 3.608 nou-născuţi aveau mame cu vârsta de 18 ani.
Din cele peste 155.000 de nașteri din 2023 (număr în scădere față de anii precendeți), un număr de 25.887 de nou-născuţi au venit mai devreme pe lume, mai arată Asociația.
În fiecare an, țara noastră înregistrează o serie de recorduri negative în privința natalității și nu a făcut rabat nici în 2023, când colectarea datelor de către autorități releva informații îngrijoratoare.
Asociația Prematurilor semnalează aspectele îngrijoratoare privind numărul mic de săptămâni la care se nasc din ce în cei mai mulți copii, precum și vârsta mică a mamelor minore care nasc copii la vârste foarte fragede precum și natalitatea tot mai redusă și impactul acestei în societate pe termen lung. De asemenea, se semnalează numărul mare de prematuri comparativ cu ultimele date colectate de autorități.
„Aceste date demografice relevă faptul că, pe termen lung, societatea va avea o populație îmbătrânită, iar numărul tot mai mare de nașteri premature este asociată cu riscuri majore la naștere, spitalizare prelungita, costuri tot mai mari atât pentru sistemul public de sănătate, dar și pentru familii, risc de depresie post-partum, dar și riscuri în dezvoltarea neuro-motorie pe termen lung, asociate prematuritatii. Acest lucru presupune o monitorizare atentă în toate etapele de dezvoltare ale copilului, intervenție timpurie acolo unde este cazul și terapii de recuperare pe termen lung, adică riscuri și costuri uriașe pentru familie.
Într-un astfel de tablou, numeroase mame sunt în imposibilitatea de a reveni la locul de muncă și necesitatea prelungirii concediuliu de maternitate este una din măsurile sociale care trebuie să fie implementată cât mai urgent.
De asemenea, vârsta redusă a mamelor minore predispune la risc de abandon școlar a mamei, risc de abandon în maternități a nou-născutului, riscuri mari la naștere atât pentru mame, cât și pentru făt, dar și riscuri legate de calitatea îngrijii nou-nascurilor pe termen mediu și lung.
Aceste statistici arată că avem nevoie urgent de niște politici noi de sănătate privind suportul acordat maternităților de stat atât prin extinderea secțiilor de prematuri, investiții semnificative în aparatură modernă și consumabile cât și de creșterea competenetelor maternităților de grad II la nivel național astfel încât să poată trata prematuri expremi de 22,23,24, chiar și 27 de săptămâni cu complicații severe la naștere, fară să mai solicite transfer către unitățile universitare și regionale.
România are nevoie de un număr mai mare de personal medical neonatal, de programe și măsuri de prevenție a sarcinilor la minore astfel încât copiii să nu mai nască copii”, a transmis Diana Gămulescu, fondator Asociația Prematurilor.
