România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană la risc de sărăcie și excluziune socială, potrivit celor mai recente date Eurostat publicate în perioada mai-iunie 2025.
Și mai îngrijorător este că țara noastră se află pe locul 3 în ceea ce privește procentul copiilor aflați în risc de sărăcie – 41,5% dintre copii trăiesc în condiții vulnerabile. În paralel, România
ocupă locul 2 în UE și la tinerii în lipsuri materiale și sociale severe, arată un raport din iunie 2025.
În acest context, Banca Regională pentru Alimente Cluj trage un semnal de alarmă și cere implicare concretă: din partea autorităților, companiilor, organizațiilor și a fiecăruia dintre noi. Cu o activitate zilnică în teren, banca preia surplusul de alimente de la agenți economici și îl direcționează spre persoane aflate în nevoie – copii, familii, vârstnici, tineri.
„Noi, băncile pentru alimente, facem tot ce putem să salvăm cât mai multe produse de la risipă și să le ducem la cei care au nevoie de ele. Dar realitatea este că, oricât de mult am salva, problema sărăciei și a excluziunii sociale nu se rezolvă doar cu intervenții punctuale. E nevoie de politici publice mai bine coordonate, soluții integrate, prevenție, investiții în educație, sănătate și sprijin. Ne luptăm zilnic cu efectele, dar simțim că fără soluții la cauze profunde, România va rămâne, din păcate, în acest clasament”, spune vicepreședintele executiv al Băncii pentru Alimente Cluj, Andreea Bobiș.
Sărăcia în cifre și în viața reală
Datele reci de la Eurostat ascund povești dureroase. „Probabil cel mai trist este faptul că cifrele, articolele și vorbele sunt departe de a transmite realitatea din teren. Copilul desculț și cu mâinile
murdare care a mers la culcare flămând, o familie care trebuie să aleagă între masă caldă pentru copii și plata facturilor, un vârstnic care nu mai rămâne cu bani de mâncare după plata tratamentelor. Sărăcia este și lipsa siguranței zilei de mâine”, subliniază Andreea Bobiș.
Deși România a coborât de pe locul 1 la risc de sărăcie în UE (loc pe care îl ocupa în 2023), îmbunătățirea este minimă. Printre cauzele identificate de specialiștii Băncii pentru Alimente
Cluj se numără: Inflația ridicată – cea mai mare din UE, care afectează direct familiile vulnerabile; Venituri scăzute – România este printre ultimele locuri în UE la salarii; Lipsa oportunităților de muncă – cu cea mai mică rată a posturilor vacante din
Uniune; Infrastructură slabă pentru sprijin social și redistribuire de resurse.
Paradoxul risipei: avem mâncare, dar o aruncăm
România aruncă anual milioane de tone de mâncare, în timp ce copii și adulți merg la culcare flămânzi. Banca Regională pentru Alimente Cluj preia zilnic alimente în surplus – încă bune
pentru consum – de la retaileri, producători, procesatori și distribuitori. Le sortează în depozitul din Turda și le livrează rapid prin rețeaua de ONG-uri partenere din județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu.
În 2024, în cele 4 județe gestionate de Banca Regională pentru Alimente Cluj au fost colectate și distribuite 1.483 de tone de alimente, echivalentul a 2.967.444 porții de mâncare, spre 148
de ONG-uri care sprijină persoane vulnerabile. La nivel național, e vorba despre aproximativ 9.000 de tone.
„Transformăm surplusul în sprijin, dar este esențial ca fiecare verigă să-și joace rolul: companiile să doneze, autoritățile să sprijine, oamenii să conștientizeze și să contribuie”, afirmă
Andreea Bobiș.
Ce putem face, fiecare dintre noi?
Pentru ca România să iasă din acest „podium” al sărăciei, este nevoie de implicare colectivă –nu doar individuală. Dar și gesturile mici contează. Banca pentru Alimente Cluj încurajează: Reducerea risipei alimentare: cumpărăm responsabil, folosim eficient, nu aruncăm mâncarea; Donarea alimentelor neutilizate sau a surplusului; Susținerea inițiativelor care ajung în comunități vulnerabile – prin donații sau voluntariat; Promovarea acestor cauze în cercul de prieteni și familie – pentru a le scoate din
umbră.
„Fiecare dintre noi are un rol în această situație. Ne dorim ca oamenii care citesc știrea să nu rămână cu un sentiment de neputință, ci să știe că există soluții concrete. Putem reduce risipa
alimentară, putem dona, putem sprijini ONG-urile care distribuie alimente. Iar pentru companii, mesajul este clar: priviți surplusul alimentar nu ca pe o problemă de gestiune, ci ca pe o resursă
valoroasă care poate face o diferență reală în viața unor oameni aflați în risc de sărăcie”, afirmă vicepreședintele executiv al Băncii pentru Alimente Cluj, Andreea Bobiș.
Articolul Sărăcie într-o țară care aruncă mâncare apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
