Școala medicală clujeană sub semnul cooperării româno-franceze

În anul 2025, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca aniversează un sfert de secol de la întemeierea liniei de studiu în limba franceză. Acest moment reprezintă un prilej de a evoca tradiția cooperării româno-franceze în cadrul Facultății de Medicină, care are rădăcini adânci în istorie.

În contextul Marii Uniri, românii ardeleni și-au împlinit vechiul ideal de a întemeia o universitate. Transformarea universității maghiare din Cluj într-o instituție românească a deschis calea reorganizării învățământului superior. În primii ani de existență ai Universității românești din Cluj, una dintre măsurile menite să asigure racordarea educației la standardele europene a fost angajarea unor specialiști din afara granițelor. Pe fondul afinităților culturale, dar și al relațiilor diplomatice, o strânsă colaborare s-a stabilit cu mediul academic francez.

În 1934, cu prilejul vizitei rectorului Universității din Paris, Sébastien Charléty, omologul său, rectorul Florian Ștefănescu-Goangă, sublinia: „Când Universitatea românească din Cluj a luat naștere, ea a solicitat ajutorul marii sale surori, Parisul; acest ajutor i-a fost acordat cu generozitate, fără rezerve.”

Primii profesori francezi la Facultatea de Medicină din Cluj

În vara anului 1919 s-a semnat „Convenția privind recrutarea, statutul și salarizarea personalului universitar pus la dispoziția guvernului român de către guvernul francez”. La Paris, din comisia instituită în vederea selectării profesorilor francezi au făcut parte savanții Dimitrie Pompeiu, Emil Racoviță, Constantin Levaditi și Ioan Cantacuzino.

La Facultatea de Medicină și-au început activitatea profesorii Jules Guiart, de la Universitatea din Lyon, și Pierre Thomas, afiliat Universității Sorbona și Institutului Pasteur. Primul a ocupat Catedra de Istoria medicinei, o noutate în peisajul academic românesc, iar cel de-al doilea a întemeiat Catedra de Chimie biologică.

Parteneriatul dintre România și Franța a stat la baza schimburilor profesionale. De pildă, profesorul Iuliu Hațieganu a vizitat clinicile din Paris în anul 1922, cultivând un teren fertil pentru stagiile de perfecționare ale colaboratorilor săi în Franța. La rândul lor, distinși profesori francezi, nume de referință în medicina europeană, au fost invitați să susțină conferințe la Cluj. Printre aceștia s-au numărat: Marcel Ernest Labbé, Étienne Sorrel, Jean-Louis Faure, Charles Émile Achard (membru de onoare al Academiei Române) și Lucien-Marie Pautrier.

Consolidarea legăturilor științifice dintre cele două centre universitare s-a oglindit și prin acordarea titlului de doctor honoris causa al Universității din Cluj unor mari personalități ale școlii medicale franceze. Între acestea se numără Georges Eugène Henri Roger, profesor de patologie experimentală și comparată, decan al Facultății de Medicină din Paris, coautor al uneia dintre sintezele clasice ale medicinei franceze moderne. De asemenea, titlul de doctor honoris causa a fost conferit lui Auguste-Félix-Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire, ambasador al Franței în România (1916-1920), care a avut un rol esențial în recunoașterea internațională a României Mari.

În 1930, Jules Guiart a devenit profesor de onoare al universității clujene. Guvernul francez a onorat, la rândul său, contribuția profesorilor clujeni. Spre exemplu, profesorul Iacob Iacobovici a fost decorat cu Medalia de Onoare pentru merite în combaterea epidemiilor și cu Ordinul Legiunea de Onoare, iar profesorul Iuliu Hațieganu a primit titlul onorific de Ofițer al Instrucțiunii Publice și a fost distins cu Ordinul Legiunea de Onoare în grad de Cavaler ca semn al recunoașterii meritelor sale în dezvoltarea medicinei românești și a colaborării cu școala franceză.

Colaborarea academică în perioadele de restricții

Relațiile bilaterale româno-franceze, odinioară rodnice, s-au redus considerabil odată cu declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. O situație similară s-a produs și în contextul noii orientări politice și culturale impuse de regimul comunist. Cu toate acestea, anumite legături academice au fost menținute, iar câțiva profesori clujeni au reușit să participe la manifestări științifice organizate în Franța – printre ei, profesorii Octavian Fodor, Cornel Oprișiu, Rodica Dascălu și Viorel Gligore.

După căderea Cortinei de Fier, într-un context al deschiderii europene, România a aderat la Organizația Internațională a Francofoniei. Din 1994, UMF „Iuliu Hațieganu” este membră a Agenției Universitare a Francofoniei (AUF), iar facultățile universității participă activ la rețelele instituționale ale acesteia: Conferinţa Internaţională a Decanilor Facultăţilor de Medicină de Expresie Franceză (CIDMEF), Conferinţa Internaţională a Facultăţilor de Farmacie de Expresie Franceză (CIDPHARMEF), Conferinţa Internaţională a Decanilor Facultăţilor de Medicină Dentară de Expresie Franceză (CID-CDF).

Înființarea liniei de studiu în limba franceză

La Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, în anul 2000, a fost înființată linia de studiu în limba franceză. În realizarea acestui demers, un rol important i-a revenit rectorului prof. dr. Marius Bojiță și prorectorului prof. dr. Andrei Achimaș-Cădariu. Inițiativa a reprezentat o reafirmare a punților istorice, culturale și științifice dintre România și Franța, dar și o angajare în spiritul valorilor promovate de spațiul francofon – respectul pentru diversitate, cooperarea internațională și cultivarea excelenței în educație.

Prof. dr. Marius Bojiță a fost membru al Comisiei Regionale de Experți a Biroului Europei Centrale și Orientale al AUF și membru în Consiliul de Administrație al AUF. A primit, în 2002, din partea Ministerului Educației Naționale din Franța, titlul de Chevalier de l’Ordre des Palmes académiques.

În urma unei evaluări riguroase, Facultatea de Medicină a obținut, în 2013, Diploma de recunoaștere a calității „Label CIDMEF”, certificând nivelul înalt al procesului educațional desfășurat la Cluj. Astfel, a devenit prima instituție de învățământ medical din Europa Centrală și de Sud-Est care a obținut această recunoaștere prestigioasă. De asemenea, Facultatea de Farmacie din Cluj-Napoca rămâne, la momentul actual, singura instituție de învățământ superior farmaceutic din România căreia i s-a acordat atestatul oficial de calitate CIDPHARMEF.

Cadrele universitare clujene ale Facultății de Medicină rămân implicate activ în organismele internaționale de cooperare francofonă. Prof. dr. Petru Adrian Mircea, reprezentând facultățile de medicină din România, decan al Facultății de Medicină între 1992 și 2000, a făcut parte din Biroul Permanent al CIDMEF. Prof. dr. Nicolae Miu, decan al Facultății de Medicină în perioada 2000-2008, a deținut funcția de vicepreședinte CIDMEF pentru Europa Centrală și de Est. Profesorul Nicolae Miu a fost decorat cu Ordinul Național de Merit în grad de Cavaler al Republicii Franceze (2004).

Recunoașterea internațională a calității academice

Actualul rector al universității, prof. dr. Anca Dana Buzoianu, a fost numită în anul 2024, pentru a doua oară, vicepreședinte al CIDMEF. Contribuția sa remarcabilă adusă dezvoltării francofoniei în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” a fost recunoscută la cel mai înalt nivel în anul 2018, când președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a conferit Ordinul Național de Merit în grad de Cavaler, una dintre cele mai însemnate distincții ale statului francez. Totodată, prof. dr. Anca Dana Buzoianu a fost distinsă cu Medalia de Onoare a Ordinului Medicilor din Republica Franceză (2011) și Diploma și Premiul de Excelență, în cadrul Sommet européen d’affaires franco-roumain (2022).

În semn de apreciere a relațiilor științifice româno-franceze, școala medicală clujeană a acordat titluri onorifice unor personalități de prestigiu ale lumii academice și medicale francofone. Îi amintim pe profesorii Universității din Tours, dr. André Gouazé, fondator al CIDMEF, și prof. dr. Jean-Claude Rolland, secretar general al CIDMEF, pe profesorul Alain Franco (Universitatea „Joseph Fourier” din Grenoble), timp îndelungat coordonatorul programelor TEMPUS, precum și pe prof. dr. Michèle Gendreau Massaloux, rector al AUF între 1999-2007, toți doctor honoris causa ai UMF „Iuliu Hațieganu”.

Programele de burse „Eugen Ionescu” AUF–MAE, alături de numeroase acorduri interinstituționale Erasmus+, au oferit cadrelor didactice și studenților oportunități valoroase de formare în prestigioase centre universitare francofone.

Consacrarea universității pe plan internațional s-a reflectat și în creșterea numărului de studenți străini. UMF „Iuliu Hațieganu” a devenit cea mai mare instituție de profil din România în ceea ce privește numărul studenților din afara granițelor. În 2025, erau înscriși 3312 studenți din 63 de țări, dintre care 1484 proveneau din Franța. Integrarea acestora este realizată prin Séminaires de pré-rentrée, organizate cu susținerea Ambasadei Franței și a Institutului Cultural Francez din Cluj-Napoca.

Cooperarea româno-franceză rămâne o dimensiune esențială a identității academice clujene, mărturie a unui parteneriat trainic clădit pe respect, încredere și aspirația comună spre progres.

dr. Oana Habor- Muzeul Școlii Medicale Clujene

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca

Explicație la imaginea reprezentativă a articolului:

Vizita rectorului Universității din Paris, Sébastien Charléty, la clinicile universitare (1934)

Primul rând (de la stânga la dreapta): Florian Ștefănescu-Goangă, Iuliu Hațieganu, soția rectorului Sébastien Charléty, rectorul Sébastien Charléty, Emil Racoviță

Al doilea rând (de la stânga la dreapta): fiul rectorului Sébastien Charléty, Cristea Grigoriu, Traian Popoviciu.

Articolul Școala medicală clujeană sub semnul cooperării româno-franceze apare prima dată în ziarulfaclia.ro.