Vasile Muscă, filosof și scriitor, profesor emerit al Universității clujene „Babeș-Bolyai”, s-a stins din viață la vârsta de 80 de ani.
Originar din localitatea Dudeștii Vechi, Timiș, acesta s-a aflat la catedră timp de aproape o jumătate de veac, predând, până la pensionarea în anul 2010, Istoria filosofiei, cu orientare specială către filosofia antică greacă, idealismul german și filosofia românească. Acestea au constituit și principalele sale domenii de cercetare.
A publicat peste douăzeci de cărți, printre care: Introducere în filosofia lui Platon (Ed. Dacia, 1994; Ed. Polirom, 2002, ediția a II-a); Filosofia în cetate. Trei fabule de filosofie politică și o introducere (Biblioteca Apostrof, 1999); Leibniz, filosof al Europei baroce (Ed. Dacia, 2002); Filosofia ca istoria filosofiei (Ed. Dacia, 2002); Vârsta rațiunii. Ipostaze filosofice ale Iluminismului (U.E.-I.R.I., 2002); Încercare asupra filosofiei românești. Schița unui profil istoric (Ed. Grinta, 2002; 2009, ediția a II-a); Permanența idealismului. Studii și eseuri privind idealismul german (Ed. Grinta, 2003); Discurs despre filosofie (Ed. Grinta, 2005); Iluminism și istorism (Ed. Grinta, 2008); Marea amiază. Studii și eseuri nietzscheene (Ed. Contemporanul-Ideea europeană, 2013); Pe teme de filosofie românească (Ed. Grinta, 2016), Momente filosofice din 50 de ani (Ed. Școala Ardeleană, 2018); Coordonate filosofice românești (Ed. Școala Ardeleană, 2024).
Vasile Muscă este autorul a trei volume de aforisme, meditații și însemnări: Spusul și nespusul (Biblioteca Apostrof, 2003; Ed. Eikon, 2008, ediția a II-a); Cunoașterea de seară (eLiteratura, 2014); Centrul de la margine (Ed. Școala Ardeleană, 2017) și traducător al operelor unor mari filosofi precum Schelling, Nietzsche, Scheler.
În 1996 a fost distins cu Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române.
