Priveliștea pe care o oferă celebrele monumente geologice din Bucegi-Sfinxul și Babele este umbrită de mizeria lăsată de unii dintre turiștii care ajung în zonă. În perimetrul acestor simboluri ale naturii pot fi văzute pet-uri, pungi, ambalaje de tot felul, sticle, pahare din plastic, iar în această perioadă și resturi de cucuruzi fierți.
Suprafața de teren pe care se află Sfinxul și Babele este inclusă în Parcul Natural Bucegi, administrat de Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, fiind una dintre cele 27 de arii protejate din România. Parcul Natural Bucegi are o suprafață de peste 32.000 de hectare desfășurată pe teritoriul administrativ a trei județe: Dâmbovița, Prahova și Brașov. Aici se întâlnesc forme deosebite precum; forme de ciuperci (Babele), cap de om (Sfinxul), peșteri (Ialomița) și chei (Zănoagei, Ghimbarului).
În arealul unui parc natural din România trebuie respectate mai multe reguli de îngrijire și protecție. Sunt stabilite o serie de restricții tocmai pentru a nu afecta mediul natural și a proteja biodiversitatea.
Cu toate acestea, persoane iresponsabile își bat joc pur și simplu de zonă și de mediul înconjurător. Ca dovadă în acest sens avem perimetrul „Sfinxului și Babelor”, unde unii dintre turiști sfidează bunul simț și importanța acestui areal natural, aruncând deșeuri în acest loc natral deosebit. Astfel cei care prețuiesc natura și ajung în zonă sunt pur și simplu șocați de ce văd în zonă. Din păcate însă nu este singurul loc din Parcul Natural Bucegi unde se întâlnesc astfel de situații. Pe rețelele de socializare sunt semnalate astfel de situații și pe traseele turistice din Parcul Natural Bucegi, dar și în alte părți.
Sus, pe Platoul Bucegi se poate ajunge cu telecabina din Buşteni sau pe traseul montan Buşteni-Valea Jepilor-Cabana Piatra Arsă-Cabana Babele.
O urcare și coborâre cu telecabina costă 199 de lei pentru un adult iar pentru un copil prețul este de 85 de lei.
Cei care aleg să ajungă pe jos la Babele și Sfinxul urmează traseul Jepii Mici până la Cabana Caraiman, situată în Șaua Mică a Caraimanului, la altitudinea de 2025 metri.
Traseul este marcat cu cruce albastră.
De la Cabana Caraiman se poate continua spre Cabana Babele (traseu ușor). De aici, la aproximativ o oră de mers pe jos se află Crucea de pe Caraiman.
Sfinxul şi Babele, create în timp de zeci sau chiar sute de mii de ani, reprezintă martori de eroziune, potrivit geoturism.ro, în care factorul geologic răspunzător este eroziunea eoliană, manifestat prin procese de distrugere, transport şi sedimentare a materialului rezultat; în acest fel s-a erodat alternanţa de gresii şi calcare rezultând forma de acum.
Situat la 2.216 m, cu o înălţime de 8 metri şi o lăţime de 12 metri, Sfinxul, un conglomerat uriaş şi solitar, atrage prin forma sa, pe care natura a sculptat-o de-a lungul timpului. Unii l-au asemuit cu capul unui dac, iar alţii cu Sfinxul din Egipt.
Tot aici se înalţă un grup de stânci, care sub acţiunea vântului şi a ploii, a îngheţului şi dezgheţului, au luat forma unor ciuperci, fiind cunoscute sub numele „Babele”. Datorită apropierii lor de Sfinx, acestea au fost numite şi ”Altarele ciclopice din Caraiman”. Unele legende spun că acestea au fost altare dacice unde se aduceau jertfe zeilor.
Babele reprezintă şi numele culmii muntoase aflate în partea central-nordică a masivului Bucegi, de unde se poate pleca spre alte puncte de interes, cum sunt Vârful Omu (2.505 m) sau Crucea Caraiman.
În jurul Sfinxului şi al Babelor s-au născut o mulţime de legende, unele spun că sunt naturale, altele că ar fi o creaţie a omului; altele vorbesc despre transformarea Babei Dochia în stană de piatră sau că aceste pietre aşezate în vârf de munte emană energii pozitive ce au apărat ţara de cotropitori. De asemenea, există şi unele ipoteze conform cărora Sfinxul ar fi o stâncă megalitică.
Cosmin PURIȘ
