Clujul redevine, în aceste zile de octombrie, o scenă a renașterii prin muzică. Cea de-a 58-a ediție a Festivalului Internațional „Toamna Muzicală Clujeană”, una dintre cele mai longevive și respectate manifestări dedicate artei sonore din România, se deschide sub semnul temei „între rădăcini și avangardă” – un motto care invită la reflecție asupra dialogului dintre tradiție, memorie și modernitate.
Concertul inaugural, programat vineri, 10 octombrie 2025, la ora 19:00, în eleganta Sală Héritage a Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, va reuni Corul de bărbați și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, conduse de dirijorul Lawrence Foster, Dirijor Emerit al instituției. Alături de el se vor afla invitați de prestigiu ai scenei internaționale: Jasper Parrott (narator), Roman Simovic (vioară) și Elena Bașkirova (pian).
Ediția din acest an poartă o încărcătură simbolică profundă: 80 de ani de la cel de-al Doilea Război Mondial și 70 de ani de la fondarea Filarmonicii de Stat „Transilvania”. Două repere care transformă seara de deschidere într-un dialog între memorie și renaștere, între umbrele trecutului și lumina speranței pe care muzica o reînnoiește mereu.
Un program sub semnul istoriei și al catharsisului
Programul concertului este construit ca o veritabilă meditație asupra umanității, de la trauma colectivă la reconcilirea cu sine.
Deschiderea va fi marcată de „A Survivor from Warsaw”, op. 46 de Arnold Schönberg, o lucrare tulburătoare pentru narator, cor de bărbați și orchestră – un testament sonor al memoriei Holocaustului și al supraviețuirii prin spirit. Urmează Concertul pentru vioară, op. 15 de Benjamin Britten, compus în preajma izbucnirii războiului, o partitură a neliniștii și a reflecției interioare asupra unei lumi aflate la marginea haosului, interpretată de violonistul Roman Simovic, liderul Orchestrei Simfonice din Londra și solist de renume mondial.
În partea a doua, pianista Elena Bașkirova – o artistă a profunzimii și a echilibrului – va oferi publicului Concertul nr. 4 pentru pian în Sol major, op. 58 de Ludwig van Beethoven, o lucrare a împăcării între om și univers, între fragilitate și transcendență. Seara se va încheia cu „Scènes de ballet” de Igor Stravinski, o bijuterie neoclasică în care dansul și ritmul devin simboluri ale libertății.
Astfel, programul de deschidere trasează un arc simbolic peste opt decenii de istorie și creație, o călătorie de la întunericul războiului spre lumina redempțiunii prin artă.
Lawrence Foster – maestrul care unește lumi
Prezența dirijorului Lawrence Foster conferă concertului o aură de continuitate și excelență. Născut la Los Angeles într-o familie de origine română, discipol al lui Bruno Walter și Karl Böhm, Foster este un nume legendar al scenei internaționale. Relația sa cu Filarmonica „Transilvania” este una de lungă durată și de profunzime, concretizată prin numeroase înregistrări de referință și prin turnee de succes. Decorat de statul român cu Ordinul Național pentru Merit în grad de Comandor, maestrul Foster revine la Cluj cu același spirit de devotament și rigoare care i-au marcat întreaga carieră.
Soliști de elită, ecouri ale unei lumi fără frontiere
Pianista Elena Bașkirova, directoare artistică a Festivalului Internațional de Muzică de Cameră din Ierusalim, îmbină în interpretările sale sensibilitatea rusă cu rafinamentul școlii europene. Repertoriul său vast și colaborările cu artiști de talie mondială fac din apariția sa la Cluj un eveniment în sine.
D
e cealaltă parte, violonistul Roman Simovic, liderul Orchestrei Simfonice din Londra, aduce pe scenă o combinație de virtuozitate incandescentă și expresivitate poetică. Cântând pe o vioară Stradivari din 1709, Simovic fascinează prin naturalețea cu care trece de la forță la lirism.
Naratorul Jasper Parrott, fondatorul companiei HarrisonParrott – una dintre cele mai influente agenții artistice internaționale – completează tabloul acestei seri, într-un rol care transcende textul și îl transformă în conștiință vie.
Mara A. MUNTEAN
Articolul Toamna Muzicală Clujeană 2025: între rădăcini și avangardă apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
