February 18, 2025

Domeniile în care România are cel mai mare deficit de forță de muncă sunt construcțiile, sectorul poștei și curierat, restaurante, pază și protecție, fabricarea de echipamente electrice și fabricarea de îmbrăcminte. Potrivit unui document emis de Ministerul Muncii și Solidarității sociale, pentru 2024, un nou contingent de 100.000 de lucrători străini a fost admis pe piaţa forţei de muncă din România.

Strategie națională în care toți adulții pot avea acces la un job

Referitor la strategia de menținere în țară a specialiștilor din domeniile deficitare, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a elaborat un cadru în domeniul forței de muncă intitulat „Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă” (SNOFM) care acoperă perioada până în 2027, strategie aprobată de guvern. Aceasta are ca obiectiv general creșterea ocupării de calitate, în condiții de sustenabilitate, astfel încât, până la finalul perioadei amintite rata de ocupare a populației pe segmentul 20 – 64 de ani să fie de 75 %, iar patru obiective specifice să fie atinse: integrarea pe piața muncii a forței de muncă disponibile; creșterea potențialului de muncă al tinerilor; modernizarea și consolidarea instituțiilor pieței muncii; consolidarea sistemului de formare profesională a adulților. În opinia Ministerului Muncii, aceste patru măsuri vor crea cadrul stimulativ pentru atragerea în țară a forței de muncă din spațiul economic al Uniunii Europene, în condițiile legii.

Înveți pe tot parcursul vieții

În privința finanțării, Programul Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027, finanțat prin Fondul European Plus, asigură fondurile necesare, alături de cofinanțarea națională, pentru implementarea măsurilor de activare și sprijin a ocupării forței de muncă prin SNOFM. Obiectivul principal al PEO constă în crearea unei Românii mai sociale, cu accesul tuturor cetățenilor la muncă și educație.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în trimestrul al IV-lea al a anului 2023, rata de ocupare al segmentului de vârstă 20 – 64 de ani a fost de 68,7 %, iar rata de ocupare a segmentului de vârstă 15 – 64 de ani a fost de 63%. Cât privește ocuparea locurilor de muncă de către tineri, INS raportează, pentru segmentul de vârstă 15 – 24 de ani, o rată de 18,4 %. Pentru aceeași perioadă de referință, rata șomajului raportată de INS a fost de 5,8 %.

Strategia urmărește să creeze, până la finalul anului 2027, un cadru instituțional pentru accesul tuturor adulților la programe de formare prin care să dobândească competențe cheie, profesionale și de viață pe care să le folosească în dezvoltarea lor profesională. În privința SNOFM, obiectivul prioritar al acesteia constă în creșterea ratei de participare a adulților la învățare pe tot parcursul vieții la 12 %.

Referitor la cadrul legislativ, Ministerul Muncii precizează că măsurile pentru stimularea și implementarea forței de muncă sunt reglementate de Legea nr. 76/ 2002 și sunt implementate de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM) prin agențiile teritoriale. Legea menționată vizează măsuri de prevenire a șomajului, încadrareaîn muncă, stimularea șomerilor în identificarea unui loc de muncă, stimularea angajatori în privința încadrării în muncă a șomerilor, creșterea mobilității forței de muncă.

Cauți un job, primești o primă

Măsurile care vizează stimularea forței de muncă constau în acordarea a trei tipuri de prime (prima de încadrare, prima de instalare și prima de relocare), iar de prima de instalare pot beneficia persoanele de cetățenie română care și-au exercitat dreptul la liberă circulație în spațiul Uniunii Europene și Spațiul Economic European pe o perioadă de cel puțin 36 de luni.

Prima de instalare se acordă cu respectarea cu respectarea condițiilor prevăzute de H.G. nr.174 /2002. Această primă se acordă în cuantum diferențiat, respectiv 12.500 de lei sau 15.500 de lei în situația în care angajatul este însoțit de membrii familiei, iar în cazul familiei monoparentale, în situația în care părintele este însoțit de copii. O altă situație prevăzută de lege este aceea în care ambii soți îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare, situație în care unul va primi 12.500 de lei, iar celălalt va primi o sumă de instalare de 3.500 de lei.

Prima de încadrare este un alt tip de primă de mobilitate care se acordă conform Legii nr. 76 / 2002 persoanelor înregistrate ca șomeri la AJOFM-uri și se încardrează în muncă, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanță mai mare de 15 km de localitatea unde își au domiciliul sau reședința. Cuantumul primei de încadrare se calculează la 0,5 lei / Km dar nu mai mult de 55 de lei /zi. Proporțional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfășoară efectiv activitatea, iar această primă se acordă pe o perioadă de 12 luni.

Prima de relocare este un al treilea tip de stimulent financiar care sprijină moblilitatea internă a forței de muncă. Aceasta se acordă șomerilor înregistrați care se încadrează în muncă într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 Km față de localitatea unde își au domiciliul sau reședința. Prima este neimpozabilă și egală cu 75 % din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu, dar nu mai mult de 900 de lei. Totodată beneficiarii primei de relocare trebuie să se încadreze în muncă, cu normă întreagă, pentru o periodă de 12 luni, iar veniturile nete lunare realizate de către aceștia în situația în care sunt persoane singure sau împreună cu familiile acestora nu depășesc suma de 5.000 de lei / lună. Prima de relocare se acordă lunar pe o perioadă de 36 de luni.

Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face prin cursuri, strategii de practică și specializare, ținându-se cont de condițiile pieței muncii. Două acte normative – Legea 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și Legea 335/ 2015, privind stagiul de muncă pentru absolvenții de învățământ superior – crează facilități privind accesarea pieței muncii și realizării tranziției de la sistemul de educație.

În ceea ce privește acoperirea deficitului de lucrători pe piața muncii, România utilizează lucrători care provin din statele terțe. Pentru anul curent a fost aprobat , prin HG nr.1338 / 2023 privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2024 a 100.000 de lucrători. În caz de nevoie, contingentul poate fi suplimentat prin Hotărâre de Guvern. Domeniile în care s-au înregistrat cele mai multe locuri vacanțe în anul 2023 sunt: lucrări de construcții rezidențiale – 68.739; activități poștale și de curierat – 38.522: activități de contractare a personalului – 28.237; restaurante – 26.776; transporturi rutiere de marfă – 14.986; activități de protecție și gardă – 14.257.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *