February 22, 2024

La 20 ianuarie 2014, un tragic accident aviatic s-a produs în Munţii Apuseni. Un avion uşor, de mici dimensiuni, care transporta o echipă medicală, s-a prăbuşit în zona vârfului Petreasa, la limita dintre judeţele Cluj şi Alba. Aeronava aparţinea Agenţiei Naţionale de Transplant şi se îndrepta către Oradea pentru o prelevare de organe.

Aparatul de zbor de tip Britten – Norman Islander (BN-2), care executa o cursă umanitară, a aterizat forţat într-o zonă împădurită la o altitudine de circa 1.600 metri. Avionul, pilotat de Adrian Iovan în calitate de comandant şi Răzvan Petrescu în calitate de copilot, transporta de la Bucureşti cinci cadre medicale. În accident au murit comandantul Adrian Iovan şi studenta la medicină Aurelia Ion, iar copilotul şi cei patru medici au fost răniţi.

 

Potrivit primelor informaţii, principala cauză a producerii accidentului ar fi fost ceaţa. Dosarul accidentului a fost înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, deoarece primele informaţii arătau că acesta ar fi avut loc pe raza judeţului Alba.

 

Raportul final elaborat de către Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS), făcut public la 19 octombrie 2015, a arătat că determinantă în producerea accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfăşurării acestui zbor, precum şi mai multe decizii eronate ale comandantului aeronavei.

Analiza activităţii de căutare şi salvare a victimelor accidentului, desfăşurată cu întârziere, a relevat o serie de deficienţe ale sistemului naţional responsabil de gestiunea unor situaţii de urgenţă, printre care reglementări specifice sau proceduri, precum şi comunicarea defectuoasă între instituţiile responsabile. Drept urmare, câteva dintre persoanele cu funcţii de conducere în structurile responsabile pentru căutarea şi salvarea victimelor şi-au dat demisia sau au fost eliberate din funcţie.

 

* * *

În ziua producerii accidentului, avionul a decolat la ora 13.38 de pe Aeroportul Internaţional Aurel Vlaicu din Bucureşti, cu destinaţia Aeroportul Internaţional Oradea, unde ar fi trebuit să aterizeze la ora 16.35. Echipa medicală care urma să preleveze ficatul, rinichii şi corneele de la o donatoare de peste 60 de ani care a suferit un accident vascular cerebral, în vederea unor transplanturi, era alcătuită din dr. Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, dr. Valentin Calu de la Spitalul Elias, dr. Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria”, dr. Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş şi Aurelia Ion, voluntar, studentă în anul V la Institutul de Medicină Militară din Bucureşti.

Avionul condus de Adrian Iovan s-a prăbuşit, după mai bine de o oră de zbor, în urma unor probleme tehnice apărute la bord şi a condiţiilor de lipsă de vizibilitate din cauza ceţii. Anunţarea accidentului a fost făcută prin 112 de dr. Zamfir la ora 16.16. Pentru salvarea răniţilor a fost mobilizată mai întâi echipa Salvamont Cluj. La căutarea extinsă au participat apoi peste 70 de pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti şi salvamontişti, din judeţele Cluj, Bihor, Mureş şi Alba, precum şi circa 200 de localnici. Salvatorii au ajuns la locul accidentului după mai multe ore, locul fiind greu accesibil, cu zăpadă înaltă şi ceaţă densă. Tot din cauza ceţii, elicopterul SMURD Mureş n-a putut interveni.

În urma accidentului au murit comandantul Adrian Iovan şi studenta la medicină Aurelia Ion. Copilotul a fost găsit în stare critică, iar medicii Valentin Calu, Cătălin Pivniceru şi Sorin Ianceu au avut fracturi multiple. Dr. Radu Zamfir, care a fost accidentat mai uşor, le-a putut acorda celorlalţi primul ajutor. Toţi răniţii au fost aduşi la Spitalul de Urgenţă din Cluj, internaţi la terapie intensivă şi stabilizaţi.

* * *

Au fost deschise două anchete. Prima a vizat aeronava, care a prezentat riscuri de zbor, iar a doua a vizat intervenţia echipelor de salvare, care au ajuns cu întârziere. În afară de investigaţiile autorităţile aviatice, au fost deschise şi două anchete din partea Parchetului Curţii de Apel Alba privind încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor şi vătămare corporală din culpă. Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, a declarat că aeronava nu a fost dotată cu cutie neagră, urmând să fie expertizate celelalte instrumente de bord, pentru a se verifica dacă au funcţionat corect.

 

La 22 ianuarie 2014, Guvernul a prezentat un raport privind firul evenimentelor în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, cumulând note informative din partea mai multor ministere (Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Sănătăţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale). S-a constatat că aeronava a avut documentele de navigabilitate valabile. Responsabilitatea acceptării zborului în condiţiile meteo a revenit pilotului. Alarmarea a revenit ROMATSA şi STS. Ulterior, au fost alarmate oficialităţile din judeţele Alba, Bihor şi Cluj (ISU, IJJ, IPJ şi SJA), COAP/MApN, Elicopter Arad, Elicopter Târgu Mureş şi Salvamont Braşov. Căutarea a început la ora 16.50. Deşi normele prevedeau că dacă există coordonate se va merge direct în zona indicată, în intervalul orar 16.50-21.13 s-a organizat o căutare în teren, după procedura aplicată în lipsa informaţiilor. La ora 21.13, de la locul accidentului au fost comunicate STS coordonatele exacte. Abia în acest moment au putut fi dirijate echipele de căutare, care au început evacuarea răniţilor la ora 22.05.

Concluzia raportului a fost că ROMATSA nu a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanşat operaţiuni de căutare şi nu a cerut sprijinul Centrului de Operaţii Aeriene din MApN.

În urma accidentului aviatic din Munţii Apuseni, au demisionat directorul general al ROMATSA, Aleodor Frâncu, directorul de operaţiuni al ROMATSA, Bogdan Donciu, şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Ion Burlui. Totodată, premierul Victor Ponta l-a demis pe secretarul de stat din Ministerul de Interne, Cătălin Chiper. La 23 ianuarie 2014, Radu Stroe a demisionat din postul de ministru al Internelor.

La 30 ianuarie 2014, cei trei săteni din comuna Horea (jud. Alba) care au ajuns primii la locul accidentului aviatic, Gheorghe Giurgiu, Argentin Todea şi Gheorghe Trif, au primit titlul de cetăţeni de onoare ai judeţului Cluj.

În data de 21 februarie 2014, Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile a dat publicităţii un raport preliminar cu privire la accident. „Se conturează faptul că un factor important care a dus la producerea accidentului au fost condiţiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului. Din analiza primară a datelor, a reieşit că aeronava deţinea certificatul de navigabilitate în termen de valabilitate”, se arată într-un comunicat al Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile.

 

S-a precizat, totodată, că nu au fost încheiate discuţiile cu martorii: „În cele 30 de zile care s-au scurs de la data producerii acestui accident aviatic s-au cules date şi informaţii, s-au efectuat teste şi discuţii cu martorii. În momentul de faţă, etapa de discuţii cu martorii nu este finalizată”. Până la acel moment comisia de investigaţie nu a identificat necesitatea niciunei recomandări imediate privind siguranţa aviaţiei civile.

În data de 16 ianuarie 2015, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) informa că 209 persoane din care trei părţi civile şi 206 martori au fost audiate pe parcursul a 2.354 ore de anchetă şi s-au solicitat relaţii de la peste 40 de instituţii ale statului, în cazul accidentului aviatic din munţii Apuseni.

La 19 octombrie 2015, Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS), în calitate de autoritate de investigare a evenimentelor produse în aviaţia civilă, a prezentat raportul final privind accidentul din Munţii Apuseni. Conform raportului, cauza determinantă a producerii accidentului a fost oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor. Cauzele favorizante au fost evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfăşurării acestui zbor – datorată întreruperii mari de la zbor şi lipsei de experienţă a echipajului pe aeronava BN-2A-27, inclusă în clasa MEP (engleză Multi-engine piston – avioane cu mai multe motoare cu piston), precum şi mai multe decizii eronate ale comandantului aeronavei: de a continua misiunea de zbor în condiţii meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor, de a zbura o lungă perioadă de timp în condiţii de givraj, de a continua misiunea sub AMA, în condiţii de zbor IMC după reguli de zbor la vedere (VFR) şi de a decola cu masa peste limita maximă admisă şi cu poziţia centrului de greutate în afara limitelor calculate şi impuse de producător.

Raportul final cuprinde 128 de pagini, la care se adaugă patru anexe. Centrul de Investigaţii pentru Siguranţa Aviaţiei Civile a emis cu această ocazie zece recomandări de siguranţă.

În 6 august 2018, procurorii militari au dispus clasarea dosarului accidentului aviatic din Apuseni sub aspectul infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă referitor la activitatea militarilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Cluj, Alba, Mureş şi Bihor, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi inspectoratelor de jandarmi ale judeţelor Cluj şi Alba, Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliţie ale judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a ministrului de resort, precum şi a prefecţilor judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor etc. din comunele judeţelor Cluj şi Alba, corespunzătoare zonei în care se presupunea că s-a produs accidentul aviatic. Potrivit procurorilor, acţiunile sau inacţiunile acestora nu au reprezentat o cauză care să ducă la accidentul aviatic, respectiv la moartea pilotului Adrian Iovan şi a studentei Aura Ion.

Pe de altă parte, procurorii au declinat către Parchetul General o altă parte a dosarului, în legătură cu acţiunile sau inacţiunile desfăşurate de cei doi piloţi ai avionului, medici, dar şi controlori şi lucrători de la ROMATSA.

La 15 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus ca ancheta în dosarul accidentului aviatic din Apuseni să nu fie redeschisă, fiind respinsă o plângere depusă de familia Aurei Ion, studenta care şi-a pierdut viaţa în urma accidentului.

Doctorul Radu Zamfir, care a făcut parte din echipa medicală implicată în urmă accidentul aviatic din Apuseni, a fost numit director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant în 2019, printr-un ordin al ministrului Sănătăţii de la acea vreme, Sorina Pintea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *