Preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm, controlat de miliardarul Sándor Csányi, nu mai este privită doar ca o mișcare de piață, ci ca un posibil dosar de securitate națională. Avertismentul vine de la Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, deputat și actual consilier al premierului Ilie Bolojan, care cere implicarea serviciilor de informații și a Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).
Burduja susține că afacerea nu poate fi tratată ca o simplă decizie economică, întrucât implică un actor cu influență politică majoră în Ungaria. „Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat. Este un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de Viktor Orbán. În aceste condiții, investițiile Bonafarm trebuie analizate ca potențiale extensii ale strategiei economice și politice a statului maghiar, ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu interesele naționale ale României”, a precizat Burduja într-o interpelare parlamentară adresată ministrului Economiei, Radu Miruță, ministrului Agriculturii, Florin Barbu, și președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
O tranzacție cu ecouri dincolo de economie
Acordul prin care FrieslandCampina, gigantul olandez al lactatelor, a decis să iasă de pe piața românească vânzând Napolact și fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș către Bonafarm Group a fost justificat ca parte a unei restructurări strategice. În realitate, însă, vânzarea către un grup controlat de un om de afaceri cu legături strânse cu premierul ungar Viktor Orbán ridică întrebări incomode.
Sándor Csányi nu este doar cel mai bogat om din Ungaria, cu o avere estimată la 1,9 miliarde de dolari, ci și unul dintre cei mai influenți oameni din jurul lui Orbán, fiind director executiv al OTP Bank și coordonator al celui mai mare conglomerat agro-industrial din țara vecină. În această cheie, Burduja avertizează că achiziția Napolact ar putea fi mai degrabă un instrument al unei strategii de expansiune politică și economică a Budapestei, ba chiar și a Beijingului, decât o simplă investiție privată.
”Legăturile domnului Sándor Csányi cu Republica Populară Chineză nu sunt conjuncturale, ci structurale. Acesta deține funcția oficială de copreședinte al Consiliului de afaceri Chino-Maghiar, o poziție care îl plasează în epicentrul relațiilor economice strategice dintre Budapesta și Beijing. Relevanța acestei funcții este amplificată de scandalul tranzacției imobiliare de la Szeged. Aici, o filială a Bonafarm (Pick Szeged Zrt.) a vândut municipalității un teren la un preț de peste 20 de ori mai mare decât cel oferit fermierilor locali expropriați, teren destinat unui mega-proiect industrial atribuit în presă gigantului chinez BYD. Acest caz demonstrează un model de operare: entitățile controlate de domnul Csányi acționează ca facilitatori pentru interesele strategice chineze, beneficiind, în același timp, de sprijinul statului maghiar, care a declarat proiectul ca fiind de importanță strategică națională, a mai scris Sebastian Burduja în interpelarea sa.
El amintește că Sandor Csanyi „a inițiat personal demersuri oficiale pentru a obține permisiunea de a afișa simbolul revizionist al Ungariei Mari la meciurile internaționale de fotbal”.
Fermierii români, vulnerabili în fața deciziilor Bonafarm
O altă problemă ridicată în spațiul public se referă la impactul asupra fermierilor români. Deputatul clujean Remus Lăpușan avertiza recent că noul proprietar ar putea decide să aducă materie primă din Ungaria sau alte țări, reducând drastic piața de desfacere pentru laptele produs local. Având în vedere că Napolact este un brand cu tradiție, construit tocmai pe relația cu fermierii ardeleni, schimbarea politicii de aprovizionare ar însemna o lovitură dură pentru producătorii interni, a suliniat politicianul social-democrat.
Tranzacția capătă o încărcătură geopolitică într-un context în care Budapesta este adesea în dezacord cu Bruxelles-ul și promovează un model de capitalism de stat, în care marile companii private acționează în strânsă legătură cu agenda guvernamentală. Prezența Bonafarm în România nu mai poate fi analizată exclusiv în termeni de piață: ea devine parte a competiției regionale pentru resurse, influență și poziționare strategică.
În plus, faptul că tranzacția privește un brand-simbol pentru Transilvania, cu încărcătură culturală și economică, amplifică sensibilitatea subiectului.
Autoritățile române trebuie să decidă dacă aprobă sau condiționează această vânzare. Întrebarea majoră este dacă România va trata cazul strict ca o tranzacție economică sau îl va analiza prin prisma securității naționale și a protejării intereselor fermierilor locali.
Pe termen scurt, Bonafarm promite investiții și extinderea capacităților de producție. Pe termen lung, însă, miza ar putea fi controlul unui segment strategic al industriei alimentare românești, cu impact direct asupra fermierilor și consumatorilor. (C.C.)
HINT
Întrebarea majoră este dacă România va trata cazul strict ca o tranzacție economică sau îl va analiza prin prisma securității naționale și a protejării intereselor fermierilor locali.
Articolul Vânzarea Napolact către Bonafarm, tratată ca un risc pentru securitatea națională apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
