Profesorul Vasile Pușcaș a sfătuit istoricii să îndrăznească să inoveze, iar pe politicieni i-a îndemnat să fie onești și să permită tinerilor accesul la o istorie sinceră pentru a educa astfel apetitul acestora de a se implica în schimbare. Toate aceste idei și concepții au fost expuse de academicianul clujean la conferința „Istoria și menirea istoricului azi”. Evenimentul a avut loc luni, 29 iulie 2024, în Grădina Academiei Filiala Cluj-Napoca și a fost dublat de lansarea celor mai recente cărți scrise Vasile Pușcaș: „România și lumea în schimbare”, „Românii în Uniunea Europeană”, „Istoria din cotidian”. La conferință au participat academicianul Doru Pamfil, președintele Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, Vasile G. Dâncu, directorul Editurii „Școala Ardeleană”, Daniel Săuca, directorul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Marius Bojiță, președintele Fundației Transilvania Leaders, senatorul Robert Cazanciuc, vicepreședintele Senatului României. Evenimentul a fost organizat de Academia Română – Filiala Cluj-Napoca împreună cu Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Academia Oamenilor de Știință din România, Fundația Transilvania Leaders, Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) și Editura Școala Ardeleană.
Peste 50 de cărți care-i poartă numele
În deschiderea manifestării, academicianul Doru Pamfil, președintele Academia Română – Filiala Cluj-Napoca a adus mulțumiri inițiatorului conferinței, directorului Editurii „Școala Ardeleană”, Vasile Dâncu, și l-a felicitat pentru aniversarea a zece ani de activitate a editurii. Amfitrionul evenimentului a precizat că în cei zece ani de activitate Editura „Școala Ardeleană” a publicat sute de volume de carte, de enciclopedii, tratate de istorie, majoritatea fixate pe istoria națională a românilor, la care și-au adus contribuția membri ai Academiei Române și ai centrului universitar clujean. În acest sens, academicianul Doru Pamfil a menționat seriile „Centenar” și colecția „Istorie Contemporană” ambele coordonate de către istoricul Vasile Pușcaș. Academicianul Doru Pamfil a subliniat faptul că editura clujeană a primit constant sprijin din partea Fundației Transilvania Leaders, care a înțeles semnificația și misiunea editorială a Școlii Ardelene, de promovare a istoriei și culturii românești. Referindu-se la activitatea științifică a istoricului Vasile Pușcaș, academicianul Doru Pamfil a descris-o „impresionantă cu peste 300 de publicații și cu peste 50 de volume de autor, dintre care 37 de cărți sunt de prim autor și 25 sunt scrise în colaborare”. Domnia sa a amintit cărțile publicate cel mai recent: „Marea Unire 1918. România Mare” și „Dictatul de la Viena. Transilvania româno-ungare (1940-1944”), printre acestea numărându-se și cele trei cărți lansate în grădina Academiei.
„Istoricii să încerce să îndrăznească”
Ceea ce și-a dorit din copilărie, să fie istoric, i s-a întâmplat, cu această confesiune și-a început profesorul Vasile Pușcaș discursul. În continuare, academicianul Vasile Pușcaș a argumentat de ce sunt importanți istoricii și istoria: „Istoria este importantă, dar nu numai ea. Lumea vorbește tot mai mult despre epoca post politicii datorită faptului că politica a luat-o pe o cale care este tot mai greu de descifrat. Și de aceea este nevoie de o limpezire a ceea ce ar putea să aducă politica pentru că în sensul lui Platon politica înseamnă treburile publice și nu respingem lucrul acesta. Apoi, apar foarte multe dezbateri referitoare la economie. Economia este într-o situație de criză prelungită și îmi amintesc un articol din New York Times al lui Paul Krugman, premiat cu Nobel pentru Economie. În 2007 când a izbucnit criza el a spus că se teme că criza se datorează economiștilor și că ar trebui să-i rugăm pe istorici să ne ducă în 1929-1933 să vedem din ce motive a izbucnit o criză atât de puternică mondială și cum s-au găsit soluții la perioadă post criză. Acum se dorește foarte mult ca și științele sociale, filosofia, literele să aducă paradigmele de înțelegere a situației în care suntem sau a paradigmelor care vor putea să traseze căile viitoare. Istoria nu este nici ea văduvită de critici. În Europa, dar și la noi, istoria mai ales în ultimele decenii a mers pe o formulă de fragmentare foarte puternică, pe o formulă de segmentare și lipsește ceea ce spune Nicolae Iorga <Istoria trebuie să aibă o abordare de societate prin care să înțelegem societatea>. Din punctul meu de vedere istoria trebuie să dea acces la cunoașterea și înțelegerea societății, a prezentului și viitorului. Dacă lucrurile acestea nu le realizează însemnă că este o știință care nu folosește. Ori astăzi trăim nu în epoca pragmatismului, ci în epoca utilitarismului. Totul trebuie să fie folositor, util. Cred că istoricii au și ei datoria de a inova, de a renova, de a reintra în dialog nu numai cu istoricii, dar și cu celelalte științe sociale, de a intra în dialog cu societatea”, a afirmat istoricul Vasile Pușcaș.
Distinsul profesor a îndemnat istoricii să încerce să îndrăznească: „Istoricii să încerce să îndrăznească, să iasă din turnul de fildeș, să iasă din propriul laborator cu lucrări de la Anchitate și până în epoca actuală care să aibă accesibilitate și către populație.”
Academicianul clujean a vorbit și despre mișcarea din rândul istoricilor, așa numita istorie aplicată, spunând că pornind de la o abordare holistică și nu de la una segmentară, istoricii pot să ofere o expertiză valoroasă din punctul de vedere al efectului social pentru filosofie, pentru economie, pentru industrie, pentru management, pentru politică.
Liderii europeni de azi au făcut o Uniune Europeană corporatistă
Referindu-se la contextul european, negociator-șef al aderării României în UE a afirmat că din anul 2005 Uniunea Europeană trăiește o succesiune de crize datorită faptului că liderii europeni contestați și detestați n-au reușit nici măcar să rezolve crizele până când intrau în altă criză. „Suntem într-o asemenea situație de două decenii. După criza din 1973, criza energetică, comunitatea de atunci a intrat într-o criză economică și politică teribilă. În 1985 a venit Jacques Delors ca lider al Comisiei Europene, care a propus un set legislativ, cuprins în așa-numitul Act Unic European. În anul 1992, Uniunea Europeană nu numai că a ieșit din criză, dar timp de aproape trei decenii a înregistrat succese extraordinare. Din anul 2004 Comisia Europeană a părăsit foarte mult sensul comunitar propus de părinții fondatori Robert Schuman și Jean Monnet și a trecut spre unul corporatist care se derulează și în prezent. Tot de atunci am văzut că și garnitura de lideri europeni a tot scăzut calitativ. Când a sjuns Jack Somper, a venit cu Helmut Kohl din Germania, Margaret Thatcher din Marea Britanie, François Mitterrand din Franța. La nivelul statelor și a UE era o garnitură de lideri dedicați construcției europene. Niciun lider european după anul 2004 n-a fost dedicat construcției europene. Drept dovadă în anul 2005 tratatul privind Constituția Europeană a fost respins la ratificare, iar după aceasta au urmat o succesiune de inițiative care nu au venit cu soluții la crize, ci în foarte multe cazuri au adâncit crizele”.
Generația „Erasmus” va reconstrui Uniunea Europeană
Totuși, diplomatul Vasile Pușcaș s-a arătat optimist spunând că speră că va veni o garnitură de lideri tineri, din generația Erasmus, care își vor pune în gând să reconstruiască UE pentru că UE trebuie reconstruită, refondată. „Cred în generația Erasmus cea care s-a întâlnit cosmopolit în universități și a pornit să gândească proiecte împreună. Acești tineri vor face istoria integrată. Deocamdată, de două decenii, liderii europeni fac Uniunea Europeană corporatistă și nu integrată.” a spus distinsul profesor.
În opinia aceluiași profesor, apetitul tinerilor pentru a se implica în schimbare se poate educa prin predarea unei istorii sincere: „M-aș bucura ca predarea istoriei în școli să se facă nu cu politizare, ci cu istoria adevărată. Elevii să primească gândirea, și logica istorică, apetitul de a se implica în schimbare. Dacă vom face o asemenea politică educațională atunci avem șanse. În momentul de față modul alocat istoriei în școli nu este deloc constructiv din punct de vedere al gândirii elevului. Onestitatea politicianului și a politicii față de tineri înseamnă și a le da șansa să acceadă la cunoașterea și înțelegerea istoriei așa cum a fost ea, reală, adevărată, sinceră”.
În cadrul discursul său, directorul Editurii „Școala Ardeleană”, Vasile G. Dâncu, a mulțumit profesorului Vasile Pușcaș pentru cei 25 de ani de colaborare în editarea cărților de istorie care „au schimbat viziunea istorică în România”. Acesta a prezentat publicului cărțile „Dictatul de la Viena. Transilvania și relațiile româno-ungare (1940-1944”) și „Trianon, Trianon! Un secol de mitologie politica revizionista”, „Istoria Universității Clujene”, „Iuliu Maniu văzut de românii americani” etc.
La rândul său, directorul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Daniel Săuca, a spus că împreună cu profesorul Vasile Pușcaș a reușit să susțină o parte din proiecte pe care și le-a propus. „Mai avem timp, mai avem resurse, mai avem entuziasm pentru a duce la bun sfârșit proiectele”, a spus Daniel Săuca.
Despre autorul cărților lansate luni, 29 iulie 2024, în grădina Academiei, președintele Fundației Transilvania Leaders, Marius Bojiță, a afirmat că a perceput fenomenul schimbării nu doar ca observator, participant, ci și ca istoric. De asemenea, președintele Fundației Transilvania Leaders a ținut să puncteze rolul avut de politicianul Vasile Pușcaș la aderarea României în Uniunea Europeană și la redobândirea Clauzei Națiunii celei mai Favorizate.
sursă foto: Academia Română filiala Cluj-Napoca
Tia SÎRCA