Din cauza caniculei, România se confruntă și în acest an cu o secetă extremă. Tot mai multe lacuri și râuri seacă, iar în multe localități oamenii primesc deja apă cu rația, pentru că s-au introdus restricții la consumul de apă.
Surse din cadrul Direcției pentru Agricultură Cluj precizează că până în momentul de față nu s-a primit nici o sesizare din partea fermierilor din județ în ceea ce privește compromiterea recoltelor din cauza secetei și nici cereri de compensare financiară din partea statului. Totuși în astfel de situații fermierii pot depune cereri de depăgubire până la data de întâi august pentru culturile înființate până în toamna anului 2023 și până la 15 octombrie pentru cele înființate în primăvara anului 2024. Reprezentanții D.A. Cluj consideră că, deși nici un fermier nu a solicitat despăgubiri, acestea vor apărea, seceta resimțindu-se din ce în ce mai puternic.
Un ordin al ministrului Agriculturii, Florin Barbu, publicat în Monitorul Oficial din 10 iulie, aduce schimbări importante privind metoda prin care se stabilește gradul de afectare și, implicit, cum se vor calcula despăgubirile fermierilor după noua formă a procesului verbal.Actul normativ intrat în vigoare modifică, de fapt, modul în care se completează procesele verbale de către comisiile de constatare a gradului de calamitate din terenurile agricole. ”Baza” pentru constatarea pierderilor suferite de fermieri rămâne procesul verbal. Acesta este întocmit de către Comisia de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole din județ, numită prin Ordinul prefectului. Fermierii depun înștiințări la primăriile pe raza cărora au suprafețele calamitate, iar mai departe primăriile semnalează situația la nivelul Direcțiilor Agricole Județene care, la rândul lor, fac informarea Prefecturii la nivelul căreia se emite ordinul de constituire a comisiilor de constatare a calamităților din teren.
În Transilvania culturile de porumb și floarea soarelui sunt în pericol
Adminitrația Națională de Meteorologie precizează că vineri, 12 iulie, în cultura de porumb neirigat și de floarea soarelui, conținutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm se situa în limite scăzute și deisebit de scăzute în Maramureș, Oltenia și Dobrogea dar și în centrul și sudul Transilvaniei. Rezerva de apă din sol rămâne în valori satisfăcătoare și numai izolat apropiate de optim pe unele suprafețe din Transilvania.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) atenționează în prognoza meteo pe două săptămâni că Transilvania, în săptămâna 8 -14 iulie, va suporta un val de căldură extrem de intens, canicula resimâindu-se pe arii extinse îndeosebi în perioada 12-16 iulie. Astfel, media temperaturilor maxime, în această perioadă, va fi de 33…37 de grade, iar a minimelor de 15…20 de grade. De asemenea, nopțile vor fi foarte călduroase, cu două, trei grade peste media obișnuită în această lună. La începutul săptămânii următoare maxima la Cluj-Napoca va fi în jurul valorii de 36 de grade. Din 16 iulie se estimează o ponderare a regimului termic, totuși vremea va fi extrem de călduroasă în orele după-amiezilor. Temperaturile maxime în Transilvania vor fi de 30…33 de grade, iar minimele de 16…18 grade. Temperaturile vor scădea ușor în a doua parte a lunii, cu maxime ce nu vor depăși 28 de grade Celsius și cu minime cuprinse între 12 și 19 grade.
Regim pluviometric sever deficitar și nopți tropicale
În ceea ce privește regimul pluviometric, acesta va fi deficitar în următoarea perioadă: izolat vor fi posibile ploi slabe, de scurtă durată, deși nu sunt excluse nici ploile scurte, de vară, dar abundente, cu configurație de furtună. Ulterior, vor fi perioade în care probabilitatea pentru manifestări locale de instabilitate atmosferică va fi mai ridicată. La Cluj-Napoca, șansele de precipitații în luna iulie sunt scăzute, fiind posibile ploi sporadice de scurtă durată și intensitate. Potrivit prognozei meteo, abia spre finalul lunii, în zilele de 26 și 27 iulie sunt așteptate ploi și furtuni. Clujul se află sub avertizare cod portocaliu și pentru ziua de sâmbătă. Sunt așteptate un val de căldură persistent, caniculă și disconfort termic accentuat. De altfel În Maramureș, Transilvania, Dobrogea și în zona Carpaților Orientali, valul de căldură va persista și se va intensifica, precizează un comunicat ANM. ”Va fi caniculă, temperaturile maxime pot depăși 40 de grade. Disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități. Local, minimele termice nu vor coborî sub 20 de grade, astfel că vor caracteriza nopți tropicale.
Dacă nu plouă, restricțiile de apă vor fi tot mai dese
Compania de Apă „Someș” SA precizează că din cauza suprasolicitării sistemului de alimentare cu apă, în principal din cauza utilizării apei potabile în alte scopuri decât cele casnice (grădinărit, sere, zootehnie, udatul culturilor, umplerea piscinelor etc), insituția a instituit temporar, pe perioada secetei, restricții de furnizare a apei potabile îtr-o serie de localități din județul Cluj. Pentru a face față situației, oamenii încearcă fie să-și facă rezerve, fie se adaptează la programul pe care l-a anunțat furnizorul de apă potabilă. Vara, consumul este mult aproape se dublează, oamenii recurgâîn la sisteme de udere a culturilor din grădină.
Potrivit Administrației Naționale Apele Române, în luna mai coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este de 70%, cu 10% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar volumul de apă este de 3 miliarde de metri cubi, faţă de 3,5 miliarde de metri cubi de apă cât era în aceeași perioadă a anului 2023. „Rezerva de apă, deşi mai mică decât anul trecut, poate satisface necesarul pentru toţi beneficiarii care se alimentează centralizat din sursele de apă de suprafaţă. Conform ANAR, refacerea rezervelor de apă din principalele 12 lacuri de importanţă majoră, cu preponderenţă energetică şi de alimentare cu apă, este condiţionată de regimul precipitaţiilor. În administrarea Apelor Române sunt trei lacuri: Siriu, Râuşor şi Pecineagu, iar celelalte aparţin Hidroelectrica. Celor 12 lacuri se adaugă până la alte 40, cu folosinţă complexă, care constituie rezerva de apă strategică a României. „Specialiştii noştri exploatează continuu lacurile din administrare şi iau măsuri de stocare a apei în vederea furnizării necesarului de apă cu prioritate pentru populaţie, dar şi pentru producerea energiei electrice. La această oră, nu se înregistrează secţiuni sub debitul minim necesar”, precizează ANAR.
