Consilierii locali clujeni au dat undă verde pentru cea mai mare investiție privată din Cluj-Napoca. Planul Urbanistic Zonal de restructurare urbană la Carbochim a fost aprobat de aleșii locali în ședința ordinară de, joi, proiectul fiind adoptat cu 17 voturi pentru, patru împotrivă iar un consilier nu a participat la vot.
Proiectul a figurat la primul punct de pe ordinea de zi, însă a ajuns să fie supus aprobării după mai bine de două ore și jumătate de dezbateri în care reprezentanți ai cetățenilor și ai investitorilor au încercat să-și expună punctul de vedere cu privire la această investiție.
65 de milioane de euro pentru domeniul public
În deschiderea dezbaterilor, primarul Emil Boc a dat asigurări că proiectul a avut parte de toată transparența și deschiderea începând de acum trei ani când a fost depus la Primărie.
„Din perspectiva executivului, acest proiect respectă toate cerințele de legalitate cerute de lege și a fost o preocupare constantă pe tot parcursul analizei tehnice ca această condiție de legalitate pe care nu o negociem cu nimeni să fie asigurată. Acest proiect răspunde exigențelor din Planul Urbanistic General în ceea ce privește încadrarea urbanistică. În alt treilea rând, acest proiect răspunde exigențelor de corelare cu obiectivele importante ale comunității noastre, mai ales în ceea ce privește coridorul verde albastru de pe Someș. Este un proiect la care ținem mult și care nu se negociază. Am urmărit ca acest coridor să se poată realiza și nu cumva acest proiect să pună vreun obstacol în calea derulării lui”, a spus Boc. El a precizat că la ora aceasta, în calea proiectului privind coridorul verde albastru de pe Someș există un un obstacol, mai exact un bloc de locuințe. Edilul a explicat că proiectul de regenerare Carbochim vine să sprijine continuarea coridorului verde-albastru de pe Someș prin două modalități propuse pe malul drept al râului.
Emil Boc a mai ținut să precizeze că valoare investițiilor pe care dezvoltatorul de la Carbochim trebuie să le facă pentru domeniul public este de 65 de milioane de euro.
„Investitorului i s-au aplicat aceleași exigențe care li s-au aplicat și altor investitori din oraș, cu aceleași condiționalități de trafic”, a mai ținut să precizeze primarul.
Reprezentanții așa zisei societăți civile au încercat să-i convingă pe consilierii locali că proiectul de la Carbochim ar reprezenta o amenințare pentru sănătatea locuitorilor orașului, fără să prezinte dovezi concrete în acest sens.
Publicistul Octavian Hoandră, prezent la ședința de consiliu local în calitate de cetățean al orașului, a semnalat că la o asemenea investiție nu ar trebui să se opună nimeni pentru că nu se poate bloca dezvoltarea orașului. Totodată, jurnalistul le-a recomandat așa zișilor reprezentanți ai societății civile să-și depună declarații cu sursele de finanțare pentru activitățile pe care le desfășoară.
În cadrul dezbaterii care a precedat procesul de vot ce a vizat proiectul de regenerare de la Carbochim, Valentin Rațiu, profesor la Facultatea de Sociologie, a prezentat un sondaj sociologic potrivit căruia 62,8 la sută dintre cei intervievați spun că dezvoltarea imobiliară haotică reprezintă o amenințare pentru spațiile verzi. De asemenea, 31,8 la sută au considerat un pericol, transformarea spațiilor verzi în parcări.
„32,7 la sută dintre cei intervievați au spus că pădurile urbane sunt esențiale pentru spațiile verzi”, a dezvăluit sociologul, precizând că studiul a fost făcut pe un eșantion de 800 de respondenți, având marjă de eroare de 3,5 la sută.
Raportat la Legea 350 din 2001 nu există aspecte de nelegalitate
Profesorul Ovidiu Podaru, cadru didactic la Facultatea de Drept a UBB, a arătat că din verificările pe care le-a făcut din perspectiva legalității acestui proiect a ajuns la concluzia că raportat la Legea 350 din 2001 nu există aspecte de nelegalitate. „În ce privește sintagma amintită aici <<în limitele prezentului regulament>>, niciun regulament nu poate fi privit decât în sistemul general de drept. Regulamentul acesta de urbanism este o hotărâre de Consiliu Local. Deasupra însă este Legea 350 din 2001 care ne spune că în general PUG-ul are un dublu caracter: unul director prin care stabilește o direcție iar un altul de reglementare prin care alte norme stabilesc niște reguli stricte. Legea 350 spune că acolo unde PUG-ul stabilește în mod expres că nu admite derogări, acolo PUG-ul are valoare de reglementare strictă de la care nu se pot face derogări. În rest, în funcție de specificul local, sunt permise derogări.
În limitele prezentului regulament eu, ca jurist, am înțeles această sintagmă. Adică acolo unde prezentul regulament nu prevede derogarea, nu se poate deroga. Însă acolo unde nu prevede interdicția de a deroga suntem pe tărâmul oportunității și atunci în baza studiilor care se fac, a specificului local, se poate urma o direcție sau alta”, a spus universitarul.
Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că investiția de la Cabochim va crea funcțiuni pentru peste 15.000 de persoane care locuiesc în zonă și care nu vor mai fi nevoite să străbată tot orașul pentru a ajunge la cele două mall-uri ce funcționează în prezent.
„Cred că oamenii trebuie să aibă în proximitatea lor acolo unde locuiesc funcțiunile pentru a-și putea duce o viață de calitate. Pe componenta de transport public aș vrea să spun că trenul metropolitan trece prin această zonă, fiind un motiv în plus ca oamenii să folosească trenul metropolitan”, a menționat Tarcea.
PSD s-a opus celei mai mari investiții din istoria orașului
În urma supunerii la vot, proiectul a fost adoptat cu 17 voturi pentru, patru împotrivă iar un consilier nu a participat la vot. Cei care s-au opus proiectului sunt consilierii USR, reprezentantul PSD și reprezentantul AUR. Ce e interesant că printre cei care s-au opus acestei investiții atât de importante se numără consilierul PSD, Vladimir Mătușan. Gestul său este surprinzător ținând cont că formațiunea din care face parte se declară a fi un apărător al capitalului românesc și al investițiilor menite să ducă la dezvoltare. Dar se pare că de data aceasta au fost alte calcule decât cele prevăzute în programul social democraților cu privire la susținerea antreprenorilor români și a dezvoltării capitalului românesc.
Deși a declarat că nu este împotriva dezvoltării orașului și că mai e nevoie de cel puțin un mall, Mătușan a spus că se opune acestui proiect pentru că va îngreuna traficul din zonă.
„Interesele investitorilor din Cluj-Napoca trebuie să fie puse în balanță cu interesele cetățenilor și cu viziunea cu care toții ar trebui să o avem cu privire la cum va arăta acest oraș în viitor”, a spus Mătușan.
Proiectul de la Carbochim propune funcțiuni culturale, de business, shopping, entertainment, cu integrarea a 52.000 mp de spații verzi amenajate, cu spații pentru evenimente în aer liber, și realizarea de infrastructură care susține mobilitatea urbană cu toate mijloacele de transport. Investiția se rifică la 500 de milioane de euro.
C. PURIȘ
