June 20, 2024

Impresionantă această comparație făcută de inginerul Eugen Mureșan, care conduce destinele comunei Vultureni de când drumurile erau multe din piatră și pământ, apa se scotea din fântâni, iar rețelele ce comunicare se limitau la telefonul cu manivelă sau disc.

Vremuri apuse, privind atent, azi, această frumoasă comună așezată pe dealurile Clujului și Borșei, pe a cărei suprafață teritorială de 7016 hectare se află arondate satele: Făureni, Șoimeni, Băbuțiu, Bădești, Chidea și Vultureni, care par că renasc precum anotimpul de care ne despărțim peste câteva zile.

Aici, l-am cunoscut, cu aproape 20 de ani în urmă, pe ing. Eugen Mureșan, care își asuma managementul destinelor acestei unități administrativ – teritoriale cu un specific eminamente agricol, care îmi spunea că este foarte greu să pornești de la zero buget pentru investiții în infrastructură. Dar iubindu-și locurile unde a crescut și s-a format ca iubitor al muncii zi – lumină și a roadelor pământului, profesie desăvârșită prin studii universitare, el a trecut cu priceperea și vigoarea cunoscută la căutarea soluțiilor și proiectelor cerute de binele comunei și a locuitorilor săi.

Și cum cotidianul Făclia a promis că va publica în perioada premergătoare alegerilor locale dialoguri cu actualii și posibili viitori primari de comune, orașe și municipii, azi oferim cititorilor noștri o sinteză a interviului realizat cu dl. ing. Eugen Mureșan, actualul primar și viitor candidat la funcția de edil al Vultureniului.

Rep: Domnule primar, îmi aduc aminte cum arăta comuna acum două decenii când ați depus jurământul de credință pentru funcția asumată și observ că schimbările sunt vizibile și plăcute. Sigur că evidentele plusuri în domeniul administrativ și gospodăresc se datorează activității permanente a Primăriei și Consiliului local, prin proiectele generate și implementate. Vă rugăm să vă referiți la cele mai noi și importante pentru comunitatea locală.

Eugen Mureșan: Modernizarea comunei presupune un standard mai ridicat de viață a locuitorilor satelor noastre, nu voi începe cu infrastructura rutieră, ci cu cea școlară, unde se creează valorile umane necesare viitorului țării și al nostru. În acest sens am modernizat Școala gimnazială ,, Alexandru Buhățel’’ din centrul civic al comunei unde avem asigurate toate condițiile desfășurării unui proces educațional modern cu sprijinul cadrelor didactice calificate și al celor trei microbuze achiziționate pentru transportul elevilor din satele componente ale comunei.

Tot aici, în perimetrul instituției de învățământ, am amenajat un frumos teren de sport sintetic unde se realizează multe din orele de sport și chiar competiții la diferite discipline sportive. Apoi, printr-o bună colaborare cu factorii decidenți, am reușit să oferim zilnic o masă calda elevilor cu două feluri de mâncare și desert. Și apropo, pentru ce-i ce nu știu de ce școala poartă acest nume, trebuie amintit că Alexandru Buhățel, fiu al Vultureniului, a fost o personalitate de mare valoare culturală și deputat în Dieta de la Cluj din 1848.

Rep: Observ că sediul administrației publice locale este bine compartimentat, modernizat și dotat, în sate v-ați străduit să existe părculețe de joacă pentru cei mici, ce ați făcut cu sediile școlilor din Bădești, Făureni, Băbuțiu și Șoimeni?.

Eugen Mureșan: Toate au fost reabilitate și transformate în lăcașe de cultură, sens în care le-am dotat cu mobilierul necesar, videoproiectoare, calculatoare și costumele tradiționale cu care grupurile folclorice urcă pe scenă.

La căminul cultural din Băbuțiu avem încălzire centrală, alimentare cu apă curentă, grupuri sanitare, sală de spectacole și conferințe și microstație de epurare. Printr-un proiect cu GAL Someș Transilvan avem în derulare o finanțare pentru dotări cu aparatură specifică și mobilier a Căminului cultural din Șoimeni, investiție care va marca pozitiv întreaga activitate cultural – artistică a localității.

Rep: Infrastructura rutieră a urmat trendul modernizărilor, dle primar?.

Eugen Mureșan: Răspunsul este fără echivoc Da. Au fost modernizate drumurile județene 109 și 109 A care trec prin comuna noastră, ba mai mult, s-au amenajat podețe și poduri de acces în gospodăriile localnicilor din Vultureni, Șoimeni și Băbuțiu. Prin programul Anghel Saligny avem în derulare lucrările de asfaltare a opt kilometri de drumuri comunale care fac legătura cu cele două drumuri județene modernizate. Amintesc aici drumuri din localitățile Făureni, Băbuțiu și Chidea. Aceste drumuri au lățimi de 5,5 m la care se adaugă acostamentele, rigole de scurgerea apelor și podețele pentru accesul în gospodării.

Rep: Apa din Vultureni o aveți asigurată din surse proprii de mulți ani de zile, dar ea este insuficientă. Din câte știu aveți în lucru șantiere care vor asigura apa curentă, potabilă pentru Făureni, Băbuțiu și chiar necesarul de consum optim al instituțiilor și locuitorilor din centrul de comună.

Eugen Mureșan: Prin materializarea programului cu sume guvernamentale și europene care asigură alimentarea cu apă a localităților din județul nostru și din Sălaj, una din marile conducte trece prin comuna Vultureni și suntem părtași la câteva din aceste investiții.

În acest moment, rețeaua de alimentare cu apă din sursa Gilău este funcționabilă în Chidea și Bădești, se lucrează la rețeaua de alimentare în satele Băbuțiu și Făureni, iar din aceeași sursă o să asigurăm și necesarul de consum zilnic la Vultureni și Șoimeni.

Toate aceste proiecte investiționale care le-am realizat asigură un mai mare confort de viață și civilizație, generând un interes sporit al reîntoarcerii spre locurile natale nu doar a vârstnicilor, ci și a descendenților multor familii care au transformat vechile locuințe moștenite în case de vacanță.

Rep: Ba mai mult, domnule primar, în mandatele dv. s-a construit chiar un cartier nou, cu o arhitectură foarte modernă, aș zice chiar fascinantă, în mărginimea Șoimeniului.

Eugen Mureșan: Bine ați remarcat, acesta este un cartier de o frumusețe rară în geografia rurală a Clujului, construită de întreprinzători privatizați. Cartierul se numește,, Colina Nouă’’ și cuprinde 40 de imobile moderne cu toate utilitățile necesare, aducând în comună peste 60 de locuitori care se implică în activitățile sociale, economice și administrative ale comunității noastre.

Tot aici a fost realizată o fermă de solarii de circa 6000 mp și alte suprafețe în afară, unde se produc aproximativ 60 de sortimente de flori și legume ecologice care se livrează, preponderent, pieței de consum a municipiului Cluj – Napoca.

Rep: Putem concluziona că agricultura a rămas principalul domeniu care încă produce în principalele sectoare tradiționale.

Eugen Mureșan: Sigur configurația geografică a terenurilor nu se pretează la mari producții cerealiere, însă avem câțiva tineri care au concesionat mai multe terenuri arabile pe care cultivă grâu, orz și porumb. Lăudabil este faptul că zootehnia, prin numărul mare de ovine, este structurată în câteva ferme rentabile nu doar prin producția de lapte, ci și a creșterii tineretului ovin.

Lor le aparține cea mai mare parte a pășunilor.

Sectorul bovin este reprezentat prin moderna fermă de creștere a tineretului pentru carne din rasa Aubrac adusă din Franța. Și tot la noi găsiți ferma de măgărițe pentru lapte și agrement, care se pare că este singura în județul nostru.

Tot prin strădania unui investitor privat există o plantație de 17 ha de vie pentru producerea strugurilor de masă, iar lăudabil este și faptul că toate aceste ferme nominalizate au autonomie energetică, folosind panourile fotovoltaice, domeniu pe care îmi propun să-l dezvolt și pentru instituțiile publice ale comunei. Modernizările cresc, se dezvoltă la fel ca și oamenii.

Rep: În finalul interviului nostru vă rog să ne vorbiți ceva și de renumita Silvoiță al gospodinelor din comunitatea comunei.

Eugen Mureșan: La începutul toamnei, sub egida Asociației Producătorilor Agricoli din comună și sprijinul RBL, are loc Festivalul Silvoiței, un eveniment de mare succes datorită faptului că timp de două zile în jur de patru mii de participanți vin să vadă expozițiile, să guste produsele toamnei pregătite după rețete tradiționale de priceputele noastre gospodine și gospodari, mulți vin să-și facă aprovizionarea pentru cămările iernii, iar programele artistice și concursurile de agrement sunt diverse și atractive pentru copii, tineri și maturi.

Este o sărbătoare reușită când cazanele de aramă nu fierb doar țuica din prune, ci și aceste sănătoase dulcețuri pe care le savurăm în toate anotimpurile anului.

Interviu realizat de Dumitru VATAU

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *