Președinta Curții de Apel Cluj, judecătoarea Dana Gîrbovan, a prezentat public, la data de 5 martie a.c., rezultatele activității pentru anul 2025 ale celor 22 de instanțe aflate în aria de competență a Curții de Apel Cluj. Pe parcursul anului trecut, tribunalele, judecătoriile și Curtea de Apel Cluj, ca instanță de sine stătătoare, au fost sesizate cu judecarea a 181.324 de dosare nou intrate și au soluționat 171.073 de dosare. Din totalul cauzelor soluționate, 134.265 au revenit judecătoriilor, 27.581 tribunalelor, iar 9.227 Curții de Apel Cluj.
În ultimii trei ani (2023–2025), instanțele din raza Curții de Apel Cluj au avut de soluționat, în total, 767.052 de dosare, ceea ce reflectă un volum de activitate considerabil.
Încărcătura pe judecător și indicatorii de eficiență
În medie, unui judecător i-au revenit 1.104 dosare de soluționat în anul 2025. La nivelul Curții de Apel Cluj, ca instanță de sine stătătoare, media a fost de 587 de cauze pe judecător, în timp ce la tribunale media a fost de 866,8 dosare, iar la judecătorii de 1.488,7 dosare, ceea ce confirmă presiunea semnificativă asupra instanțelor de prim grad.
Indicele de operativitate generală a fost de 94,3%, iar Curtea de Apel Cluj s-a încadrat în gradul de performanță „foarte eficient”, calificativ obținut constant începând cu anul 2015.
Durata medie de soluționare a cauzelor a fost de 2,9 luni în materie penală și de 4,1 luni în materiile non-penale, valori aflate în scădere față de anul precedent.
Evoluția numărului de dosare
Comparativ cu anul 2024, în anul de referință s-a înregistrat: o creştere cu 1.181 a numărului de dosare nou intrate în materie penală şi o scădere cu 7.704 dosare nou intrate în materiile non penale. Defalcat pe niveluri de instanță, situația se prezintă, astfel: Curtea de Apel Cluj, creștere cu 320 de dosare în materie penală și scădere cu 250 în materiile non-penale; tribunalele, scădere cu 38 de dosare în materie penală și cu 4.451 în materiile non-penale; judecătoriile: creștere cu 899 de dosare în materie penală și scădere cu 2.708 în materiile non-penale.
În ansamblu, numărul dosarelor nou intrate în 2025 a fost 181.324, în scădere cu 6.523 față de anul 2024, dar semnificativ mai mare decât în 2023, când au fost înregistrate 164.964 dosare.
Activitatea Curții de Apel Cluj ca instanță de sine stătătoare
În anul 2025, la Curtea de Apel Cluj au fost înregistrate 9.722 dosare nou intrate, cu 70 mai multe decât în anul 2024. Volumul total al cauzelor de soluționat a fost de 12.967 dosare, dintre care 9.227 au fost soluționate.
În clasamentul celor 15 curți de apel din țară, Curtea de Apel Cluj s-a situat pe locul al treilea, după Curtea de Apel Craiova și înaintea celei de la Alba-Iulia, în ceea ce privește numărul de dosare nou intrate, volumul total al cauzelor de soluționat și numărul de dosare soluționate.
Cele mai multe cauze nou înregistrate au fost la: Secția penală și de minori – 4.338 dosare, Secția pentru litigii de muncă și asigurări sociale – 1.859 dosare, Secția de contencios administrativ și fiscal – 1.766 dosare.
Căile de atac și stabilitatea hotărârilor
Din totalul de 9.227 hotărâri pronunțate în anul 2025, un număr de 972 au fost atacate, rezultând o rată de atacabilitate de 10,53%, ușor mai mare decât în anul 2024.
Dintre acestea, 84 de hotărâri au fost anulate sau casate în căile de atac soluționate de Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce reprezintă un indice de casare de 0,91%, indicator considerat redus în analiza performanței instanțelor.
Resursele umane
Curtea de Apel Cluj și instanțele arondate au în schemă 354 de posturi de judecători, dintre care în 2025 au fost ocupate 296, ceea ce reprezintă un grad de ocupare de 83,38%. Situația detaliată arată astfel: Curtea de Apel Cluj: 63 posturi prevăzute, 58,6 ocupate (93,02%); tribunale: 120 posturi prevăzute, 98,4 ocupate (82%); judecătorii: 172 posturi prevăzute, 139 ocupate (80,81%).
Critici privind climatul public
Potrivit președintei Curții de Apel Cluj, deși indicatorii statistici indică o activitate eficientă a instanțelor, anul 2025 a fost marcat de o campanie publică intensă de decredibilizare a sistemului judiciar. „O nouă așa-numită reformă a pensiilor de serviciu a fost pretextul pentru declanșarea unei campanii susținute de denigrare a judecătorilor (…). Scopul final al acestei campanii a fost acela de a slăbi magistratura până în punctul în care puterea judecătorească nu va avea independența și forța necesară pentru a-și îndeplini rolul constituțional”, a declarat judecătoarea Dana Gîrbovan.
Bilanțul a fost prezentat inițial în 4 martie a.c., în fața Adunării Generale a judecătorilor, în prezența unor invitați precum președintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Liviu Odagiu, membri ai CSM, reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Baroului Cluj și ai mediului universitar.
În mesajul transmis participanților, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a subliniat că încărcătura ridicată de dosare, raportată la resursele umane disponibile, rămâne una dintre principalele provocări ale sistemului judiciar și a evidențiat necesitatea întăririi schemelor de personal, atât pentru judecători, cât și pentru personalul auxiliar.
La finalul raportului de activitate, președinta Curții de Apel Cluj a mulțumit judecătorilor, grefierilor, funcționarilor și personalului auxiliar pentru eforturile depuse și rezultatele obținute în anul 2025.
Concluzie
Datele prezentate în bilanț indică o activitate intensă și, în mare parte, eficientă a instanțelor din circumscripția Curții de Apel Cluj, în condițiile unui volum ridicat de muncă și ale unui deficit de personal de aproximativ 17% din schema de judecători.
Indicatorii statistici – durata medie de soluționare, indicele de operativitate și rata redusă de casare a hotărârilor – sugerează menținerea unui nivel ridicat al performanței judiciare. În același timp, bilanțul scoate în evidență două vulnerabilități structurale: presiunea constantă a volumului de dosare asupra instanțelor de prim grad și deteriorarea percepției publice asupra sistemului judiciar.
În acest context, consolidarea resurselor umane și refacerea încrederii publice în justiție rămân obiective esențiale pentru buna funcționare a sistemului judiciar în anii următori. În perspectivă, o direcție importantă pentru reducerea presiunii asupra instanțelor o reprezintă accelerarea digitalizării sistemului judiciar. Introducerea unor instrumente de lucru asistate de inteligența artificială – pentru gestionarea documentelor, analiză juridică preliminară sau automatizarea unor activități administrative – ar putea diminua semnificativ încărcătura de dosare pe judecător și ar contribui la scurtarea duratei proceselor, fără a afecta independența actului de judecată.
Dan Crișan
Articolul Bilanțul pe anul 2025 al Curții de Apel Cluj. Muncă multă, imagine publică fragilă apare prima dată în ziarulfaclia.ro.