Un nou terminal sau capacitatea de a te conecta cu lumea!

Miercuri s-a inaugurat noul terminal de plecări al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj, ocazie la care au participat președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, eurodeputații PNL Daniel Buda și Rareș Bogdan, primarul municipiului Cluj Napoca, Emil Boc, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. De asemenea au fost prezenți Mitropolitul Clujului, IPS Andrei și Episcopul greco-catolic, Claudiu Lucian Pop.

În deschiderea evenimentului, David Ciceo, directorul aeroportului, a declarat că investiția s-a ridicat la aproximativ 366 de milioane de lei, proiectul primind finanțare din fonduri europene, bugetul de stat și fonduri proprii prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020. Concret, parametrii tehnici includ extinderea terminalului plecări cu 7.200 de metri, structurarea fluxurilor la porți și culoare pentru spațiile Schengen și non – Schengen, alte trei fluxuri noi de securitate, dotate cu echipamente de control, de ultimă generație. De asemenea proiectul include extinderea platformei de staționare a aeronavelor cu 9.000 mp.

Deziderat ambițios: 7 milioane de pasageri în următorii 7 ani

Ca urmare, timpii de așteptare ai pasagerilor, precum și timpii de procesare a bagajelor s-au scurtat substanțial. „Terminalul este o infrastructură de care vor beneficia toți locuitorii Regiunii Nord-Vest – a precizat David Ciceo. Proiectul a demarat în mai 2023 și într-un an a fost finalizat. Proiectul „Extindere Terminal Pasageri Plecări pe latura de Nord”, are o valoare totală de 365.708.900 lei, din care valoarea cofinanțării Uniunii Europene este de 129.619.000 lei. Capacitatea de procesare este de 4,5 milioane de pasageri. În anul 2023 aeroportul a înregistrat 3,2 milioane de pasageri, 70% dintre aceștia fiind pasageri pe zona Schengen, iar 30% pe zona non-Schengen. Începând din 7 iunie, anul acesta terminalul va fi total operațional”. Complexul include 7 spații comerciale și 2 saloane de business, urmând ca în luna iulie să se deschidă alte 8 spații funcționale. Totalul spațiilor comerciale funcționale va ajunge la 2.700 mp”. Directorul Ciceo a adăugat că deși aeroportul clujean a depășit anul trecut pragul de 3 milioane de pasageri, planul este acela de atingere a 7 milioane de pasageri în următorii 7 ani. ”Vrem să construim și un terminal Cargo”, a spus Ciceo.

Un aeroport modern pentru o regiune tentantă economic

Fiind invitat primul la cuvânt, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat că finalizarea investiției „este o dovadă a colaborării coaliției, este un un bun exemplu al dialogului purtat de autoritățile locale, o dovadă elocventă a bunei relații existente între președinte Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe și primarul Emil Boc, între autoritățile locale și cele centrale, intre conducerea aeroportului și autorități. De asemenea constat o armonizare foarte bună între implementarea fondurilor europene și cele proprii. Când avem un scop politic să asigurăm stabilitate în țară, nu contează culoarea politică, important e să facem ce avem de făcut pentru oameni”. În opinia președintelui Senatului terminalul aeroportului clujean este o nouă poartă spre spațiul european, ce atrage noi facilități pentru pasageri, este cel mai clar semnal că economia se dezvoltă solid. Noile lucrări simbolizează deschiderea spre noi oportunități economice și consolidarea poziției județului Cluj ca un hub de transport regional. Regiunea Nord-Vest este tentantă economic și turistic va atrage un flux mai mare de turiști, companii aeriene, oameni de afaceri, lucruri care se vor traduce în creșetrea fluxului și a numărului de zboruri pe acest aeroport. Asta va face Clujul mult mai accesibil pentru întreaga lume” – spus președintele Senatului.

La rându-i, prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că proiectul realizat la Cluj este o investiție strategică în infrastructură. „Va fi un stimulent pentru companiile străine să își deschidă în Cluj reprezentanțe, iar penrtu companiile românești să-și stabilească în Cluj filiale regionale sau să-și extindă operațiunile. Extinderea terminalului înseamnă un motor de creștere economică. Fiecare investiție dezvoltă comunitatea locală și atrage bani la buget. Aeroportul clujean este un factor serios de dezvoltare în regiune”, a spus Ciolacu. Acesta a adăugat că proiectul, realizat în bună măsură din fonduri europene, s-a bazat pe o colaborare între un ministru social-democrat, al Transporturilor și o administrație locală liberală.

Capacitatea de a te conecta cu lumea

Emil Boc, primarul muncipiului unde aeroportul își are sediul, a menționat că „Avantajele pe care Clujul le oferă atrage competitivitatea, iar în ceea ce privește dezvolatrea regiunii, aeroprotul este un factor decisiv, un element cheie. Nu numai că este principala poarta aeriană de intrare în Transilvania, dar dacă un investitor vrea să deschidă o afacere se uită care este capacitatea de a se conecta cu lumea. Lucrul acesta a venit și pe fondul unei bune colaborări între autoritățile locale și guvern. Guvernul livrează lucruri concrete pentru români, prin astfel de investiții dăm șansa românilor să aibă o viață mai bună, aici acasă. Noi, ca Primărie, construim un Park&Ride. În toamna acestui an va fi gata, asfel încât oamenii care vin din toată țara să își lase mașina aici și să plece în toată Europa, în toată lumea. De asmenea facem metroul și trenul metropolitan. Iar aici subliniez din nou buna cooperare cu Guvernul”, a mai spus Emil Boc.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, instituția în subordinea căreia se află aeroprotul, a precizat: „Este un moment de mare satisfacție și bucurie pentru că reușim să oferim Clujului, dar și întregii țări, un astfel de terminal. În urma angajamentului care are în vedere creșterea permanentă și dezvoltarea acestei porți aeriene, avem acum în față un aeroport care a ajuns, plecând din plutonul aerogărilor din România, la primul loc între cele regionale, după Otopeni atât în ceea ce privește transportul de pasageri cât și cel de mărfuri. Am susținut toate obiectivele de dezvoltare derulate de-a lungul anilor, doar contribuția directă a Consiliului Județean la proiectele de la aeroport ridicându-se, începând cu anul 2008, la peste 400 de milioane de lei, la care se adaugă alți aproximativ 30 de milioane de lei pentru exproprierea terenurilor necesare” .

Pe Aeroportul din Cluj-Napoca se regăsesc încă din 2021 echipamente pentru controlul bagajelor de cabină și de cală care folosesc tehnologie de tip computer tomograf. De altfel, Aeroportul din Cluj-Napoca a fost primul din România în care pasagerii au putut trece de controlul de securitate fără să scoată laptopurile, telefoanele și recipientele cu lichide din bagajele de cabină. Echipamentele de scanare pentru gențile de cabină au fost integrate cu un sistem de returnare automată a tăvilor. Lucrările la terminal au fost realizate de UTI Construction and Facility Management, alături de asociații Bog’Art și ACI Cluj.

Beniamin Pascu