Cobori la ultima stație a autobuzului M22. O iei apoi prin lanul de blocuri de patru etaje, marcă înregistrată a locuirii în cea mai populată comună a țării, de fapt un cartier dormitor al celui mai dinamic în dezvoltare oraș al țării. Ajungi în câmp, o parcelă deschisă dincolo de care, pe deal, vezi cum răsar blocurile unui viitor lan urban. Această parcelă a primit deja un nume, Țara Moților, și este, după cum vrei să o privești, prima sau ultima stație a viitoarei magistrale unu a metroului clujean.
În coloană motorizată, traversând această monotonie semiurbană a Floreștiului, au sosit ieri la locul viitoarei stații de metrou nu mai puțin de cinci premieri ai României, în frunte cu cel actual, Marcel Ciolacu. Toți au băgat lopata în locul unde se va căsca viitoarea gură de metrou.
Ieri, în 5 iunie 2024, cu zelul demonstrativ al demnitarilor locali și guvernamentali, au demarat lucrările la cel mai ambițios proiect de investiții pe care l-a cunoscut vreodată Clujul. Metroul clujean e programat să fie terminat în 2031, scurtcircuitând traficul pe cea mai aglomerată arteră din România și oferind o șansă Clujului să se dezvolte pe o componentă mai ecologică.
Deocamdată, puținii locuitori din lanul de blocuri floreștean pe care îi poți întâlni pășind pe asfaltul încins sunt sceptici că termenul de execuție va fi respectat. Metroul le-ar aduce o conexiune modernă și rapidă cu orașul, mai ales că M22 este o linie aglomerată deservită de mașini fără burduf care încap pe străzile înguste. Dar, până ca acesta să de facă, -”n-am încredere în nici unul dintre cei doi primari”-, spune un bărbat vârstnic, oamenii ar dori mai degrabă un parc, o zonă verde unde se pot adăposti de căldură. În jur răsar doar blocuri.
De altfel, probabil inhibați de agenții de securitate, locuitorii Floreștiului n-a avut curiozitatea să intre în perimetrul ocupat de demnitari, acolo unde, moment istoric, cum a fost prezentat, a început construcția ce le-ar putea schimba viața.
”Cârtițele” turcești vor săpa până la adâncimea de 70 de metri
Cei chemați să sape viitoarea magistrală unu, până la o adâncime maximă de 67 de metri, sunt turcii de la firma Gulermac. Au fost invitați la eveniment și au stat în afara cercului unu ocupat de premieri, miniștri , parlamentari, primari, șefi de partid. Gulermac este o companie gigantică specializată în foraj. Lucrează inclusiv în București și în multe alte părți. Directorul financiar al companiei ne-a spus că imediat ce se isprăvește cu festivismul ei se pot apuca de treabă. ”Avem toate autorizațiile”. Vor veni și două utilaje gigantice de foraj care nu vor intra sub pământ în Țara Moților ci la următoarea stație. Ne arăta în depărtare, la buza dealului, o macara. De acolo va începe străpungerea.
Din punctul lor de vedere, turcii nu consideră că au de făcut o treabă grea. ”Suntem experți”, spun ei. Ce va fi mai dificil va fi să găsească localnici cu care să lucreze, îndeosebi ingineri specializați în construcții subterane.
”Vă veți încadra în timp”? Turcii nu spun nici da, nici nu.
În asociere cu Gulemark va lucra la metroul din Cluj o altă companie uriașă Alstom, de fapt șefa consorțiului. Șerban Iorga, de la Alstom este directorul de șantier al metroului clujean. El a dat detalii despre proiect.
”Magistrala unu de metrou din Cluj este un proiect ambițios și inovator pentru România, fiind prima linie de metrou complet automatizată. Este un proiect de pionierat și, de reținut, este cel mai mare proiect la cheie din țară și unul dintre cele mai mari din Europa. Linia de metrou va fi în întregime subterană și va străbate zona metropolitană Cluj pe o lungime de 21 de km având 19 stații și un depou, fiind construită din două tunele circulare, bitunel, cum spunem noi, fiecare având o cale de rulare și un diametru interior de 5,5 metri. Ambele tunele vor fi forate cu două echipamente specializate în asemenea lucrări. Ele sunt de fapt mici uzine, așa numitele TBM-uri, tunnel boring machine, sau cum le spunem în limbaj popular cârtițe sau șobolani. În prima parte a liniei de metrou, între stația Țara Moților și Mănăștur, tunelele vor avea o adâncime între 26 și 67 metri. Plecând din Sfânta Maria până în piața Mărăști și mai departe spre Europa Unită tunelurile vor fi săpate la o adâncime ce variază între 16 și 27 de metri, iar cea de a treia secțiune a metroului între Piața Mărăști și Muncii, tunelele o vor străbate la o adâncime între 20 și 29 de metri. Sistemul de metrou la cheie va avea cea mai modernă tehnologie de automatizarea a traficului și anume nivelul 4, incluzând un centru de control integrat care susține funcționarea fără mecanic.” Domnul Iorga a vut curajul să ofere o promisiune: ”Indiferent cât de mare ar fi provocarea din punct de vedere tehnic, doamnelor și domnilor, această primă magistrală a metroului clujan este și va fi un proiect de referință nu numai pentru acei oameni care au avut determinarea și perseverența necesară pentru a-i da viață, nu numai pentru noi, oamenii din asociere, cei care împreună cu echipa de implementare și coordonare a proiectului vom face absolut totul pentru a-l duce la bun sfârșit, este un proiect de referință și de importanță majoră, așa cum spunea domnul primar, pentru întreaga comunitate și pentru generațiile viitoare, care vor fi adevărații beneficiari ai acestui proiect”.
”2031 este termenul de finalizare a întregii magistrale de metrou, 2026, termen intermediar, cu șapte stații. Suntem încrezători că reușim împreună” a încheiat primarul Emil Boc.
