18.000 de evrei din Cluj au fost deportați în lagărele germane, ghetoul din Cluj fiind al treilea ca mărime, după cel de la Oradea și Satu Mare. Deportarea celor 110.000 de evrei din Nord-Vestul Transilvaniei s-a efectuat într-un timp foarte scurt cu concursul autorităților ungare. Temele au fost abordate la conferința internațională „80 de ani de la deportarea evreilor clujeni şi ardeleni în lagărele de exterminare din al Doilea Război Mondial” care a avut loc marți, 28 mai 2024, la Filiala din Cluj-Napoca a Academiei Române. Evenimentul a fost organizat de Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, Transilvania Leaders, Centrul de Istorie a Eugeniei şi Rasismului și Filiala din Cluj-Napoca a Academiei Române, și a reunit istorici, cercetători, oameni de cultură de la instituții de prestigiu din țară, din Marea Britanie și Israel.
În deschiderea conferinței, printr-un mesaj, ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa Reuven Azar, a mulțumit pentru organizarea conferinței dedicată memoriei evreilor din Transilvania, deportați în lagărele germane în urmă cu 80 de ani, considerând evenimentul de la Cluj unul deosebit de important pentru evrei, dar și pentru Transilvania și patrimoniul ei, evreii jucând un rol major în toate domeniile economic, cultural, arhitectural.
În mesajul său, președintele Academiei Române, prof.univ.dr. Ioan Aurel-Pop, a spus că „organizarea la Cluj a comemorării celor 80 de ani trecuți de la deportarea evreilor clujeni și transilvăneni sub stăpânirea horthystă a Transilvaniei de Nord, de la deportarea înspre Holocaust, înspre crimă și oroare, reprezintă nu doar un eveniment de aducere aminte, ci și unul general care trebuie să fie un memento, dar și un impuls pentru cunoașterea acelor atrocități petrecute în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Președintele Academiei Române a afirmat că reamintirea este importantă pentru specialiști, dar și pentru publicul larg, „care trebuie să vadă că instituții primordiale ale statului român condamnă cu fermitate aceste atrocități, precum Holocaustul, și îndeamnă la viață armonioasă în această lume care ne-a fost dată să o construim, să o apărăm și nu să o distrugem”.
Omagiu memoriei victimelor Holocaustului
La rândul lui, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, prof.univ.dr. Ioan Bolovan în mesajul său a amintit că în primăvara anului 1944, după ce Ungaria este ocupată de trupele germane, regimul de atunci a decis trimiterea tuturor evreilor din partea de Nord-Vest a Transilvaniei în lagărele de exterminare din Germania. Astfel încât peste 110.000 de evrei au fost mai întâi cantonați în ghetourile din principalele orașe din Nord-Vestul Transilvaniei, iar apoi în câteva zeci de garnituri de tren au fost trimiși spre lagărele morții la Auschwitz, dar nu numai. Din fericire, cel puțin 10% din aceștia au reușit să scape cu viață. Domnia sa a atras atenția că „în condițiile în care în Europa și pe alte continente intoleranța a crescut enorm, în condițiile în care războaiele sunt din ce în ce mai numeroase și tind să strice echilibrul și pacea, care au urmat în lume după al Doilea Război Mondial, este foarte important să educăm tinerele generații, să cunoască foarte bine Holocaustul pentru ca aceste tragedii să rămână doar de domeniul trecutului și în atenția istoricilor. De aceea, instituțiile de învățământ trebuie să fie implicate în a organiza cât mai multe activități pentru a conștientiza populația actuală de ceea ce a fost oribil în istoria secolului XX astfel încât asemenea tragedii să nu se mai repete.” În finalul discursului, prof.univ.dr. Ioan Bolovan a ținut să aducă un omagiu victimelor Holocaustului: „Ne aplecăm cu pioșenie și respectăm memoria victimelor care au suferit în timpul acestor operații de distrugere în masă de comunități întregi numai pentru că erau diferite din punct de vedere etnic, rasial, religios, ideologic”.
Ghetoul din Cluj, al treilea ca mărime
În discursul său, prof.univ.dr. Tibori Szabó Zoltán de la Universitatea Babeș-Bolyai, referindu-se la Holocaustul din Transilvania de Nord, a precizat că fără aportul statului ungar prin armată, jandarmerie, poliție, administrație publică, învățământ și în anumite cazuri populație civilă, deportarea evreilor nu se putea realiza într-o perioadă atât de scurtă, primul transport plecând din Sighetu Marmației în 15 mai 1944, iar ultimul transport plecând în 8 iunie 1944 spre Auschwitz-Birkenau.
Ghetoul din Cluj a fost în cartierul Iris, la fabrica de cărămidă. Din Cluj au plecat cu trenul spre lagărele nemțești șase transporturi. La ghetoul din Cluj au fost concentrați 18.000 de evrei din districtele Cluj, Borșa, Hida, Huedin, Nădăștea, Gherla. Cel de la Cluj este al treilea ca mărime din Transilvania de Nord-Vest, după ghetourile din Oradea (35.000 de persoane) și Satu Mare (18.800).
„Trebuie să existe un fir al istoriei care să lege oamenii”
Totodată, prof.univ.dr. Marius Turda, Oxford Brookes University, UK, a afirmat că Holocaustul ne solicită să ne angajăm civic în proiecte, să reumanizăm un spațiu care a fost golit. „Trebuie să existe un fir al istoriei care să lege oamenii. Când treci pe lângă o clădire din Cluj să știi de care arhitect evreu a fost făcută. Să știi unde a fost fabrica de cărămidă, unde a funcționat ghetoul din Cluj.”
La eveniment a participat și prof.univ. Belu-Simion Făinaru de la Universitatea din Haifa, Israel, care își expune viziunea artistică în expoziția „Void – The Sound of Silence” la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Artistul Belu-Simion Făinaru a precizat că intenționează să aducă la Cluj, în Parcul Etnografic, o casă a unei familii de evrei care au fost duși la Auschwitz, din zona Oașului. „Casa o voi reconstrui astfel o să aduc la cunoștință că au existat și evrei în istoria României”. Tot ca proiect de viitor Belu-Simion Făinaru intenționează ca în cartierul Iris să se construiască o piață memorială exact pe locul unde a fost fabrica de cărămidă, dedicată memoriei evreilor deportați din Cluj.
În cadrul conferinței, au mai luat cuvântul prof.univ.dr. Virgil Ciomoș, dr. Klara Guseth, dr. Varga Attila, prof.univ.dr. Szenkovics Dezso, dr. Mihaela Gligor, dr. Ottmar Trașcă și poetul Bogdan Ghiu. Parteneri în organizarea conferinței au fost: Oxford Brookes University-UK, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Ambasada Israelului în România Marea Lojă Naţională din România, Asociaţia Simion Bărnuţiu nr. 6 din Cluj-Napoca, Serviciul Judeţean Maramureş al Arhivelor Naţionale, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Universitatea Sapientia.
Tia SÎRCA
