Arizona de Cluj!
Om de știință, biolog, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, Cristian Contraș face parte din generația – după Revoluția Română, din 1989, numită când „nouăzecistă”, când „milenaristă”, afirmându-se în reportaj, proză, publicistică, în clipele focului Revoluției de la Cluj-Napoca, pornită din chiar Cafeneaua Tineretului, numită „Arizona”, de generațiile de studenți, care își întâlneau acolo dascălii universitari și dialogau, cu ei, de la egal la egal. Evenimentul politic epocal a pornit în momentele istorice, când a fost împușcat actorul și cântărețul Călin Nemeș (21 Decembrie, orele 15, 34 minute).
Cristian Contraș trăiește, actualmente, activează și scrie, la Londra, trimițând, în țară, romanele și nuvelele sale, în românește, aproape anual. Este un autor prodigios. Iată câteva titluri: Soarele maroniu al Vietnamului (1991), Firul de Gaz (1999), Cernobîl, biserica de plumb (2008), Legendele insulei Kiji (2012), Lucian Pop și prietenii săi din Rai (2017), Insula Ema (în colaborare cu poetul Cornel Buda, 2018), Freamătul Edenului scorburos (2020), Liceul cu turnuleț (2023); și, nu în ultimul rând, un valoros roman, publicat în engleză: Scaraby (Ed. „Russell Press”, Nothingham, 2024).
Cafeneaua „Arizona” a fost o legendă artistică, iubită fabuloasă, a Clujului. Încă din 1980, când redactorul-șef al revistei „Vatra”, Romulus Guga, a publicat cartea sa de amintiri Adio Arizona, la Ed. Dacia, s-a bănuit că acest „simbol public al libertăților orale, de expresie”, va fi pedepsit, cândva pentru caracterul „îndrăzneț”, „deranjant politic”, „necenzurat”. Astăzi este un minimarket, numit „Messopotamia”, un alt simbol, vizualizând, tainic, istoria milenară a codurilor literelor și alfabetelor!…
Arizona Caffinè – roman „de formație” al studentului din Zalău, Cristian Contraș, nu poate fi „povestit”, fiind structurat din stări sufletești: emoțiile debutanților în publicistică, iubiri amânate, succese, restanțe, ratări etc. Sunt două dimensiuni, care înlocuiesc conceptul de spațiu, așa cum îl știm noi, de la Faulkner, sau Marin Preda (preeria, câmpia ș.a.). Este viziunea urbană: colectivitatea, socializarea, biblioteca, amfiteatrele, restaurantele, chiar grădinile de vară și berăriile etc. Și există și o altă viziune istorică, tot mai pregnantă, vizibilă!…
E în discuție mitografia legendară, politică, a Zalăului, Bădăcinului și Șimleul Silvaniei lui Iuliu Maniu, din care au pornit, spre Cluj, talente cu totul excepționale, debutând în „Tribuna”, „Adevărul de Cluj” (Făclia), „Steaua”, precum și în revistele studențești „Echinox”, „Napoca Universitară”, gazeta postdecembristă „Nu” ș.a.
Studenți-poeți, prozatori, chiar eseiști, traducători precum Vasile Sav, Ion Viorel Bădică, Daniel Hublea, Daniel Săuca, Cornel Buda, Adrian Velichi-junior, întemeind, la Zalău, editura și revista „Caiete Silvane”, de o înaltă ținută spirituală și artistică, publicându-i acolo și pe alți „români ardeleni”, Horia Muntenuș, Dan Marius Drăgan, Flavius Lucăcel, Sorin Grecu, Silviu Popescu, Alin Fumurescu! Toți acești tineri „temeinici” au înfăptuit, reînnoit și o celebră revistă a României Mari, la Cluj, în 1990: Patria lui Ion Agârbiceanu.
Motto-ul noii cărți a lui Cristian Contraș ar putea fi un criptic verset, aparținând universitarului, care a supranumit Cofetăria Tineretului, cu o mito-expresie transoceanică – ARIZONA: publicistul și traducătorul din engleză Virgil (Bil) Stanciu: Din „Continental”, / peste drum / Arizona scoate fum!…”. Fumul viselor politice, dar și al țigărilor – fumuri și fum, peste care să-ți plimbi degetul (lumii digitale, de azi), vizualizând o amintire mai puțin săracă și fericită!
Evidența că scriitorul Cristian Contraș a trimis Cafeneaua Arizona, de la Londra, la Napoca Star, în Cluj, rămâne o idee europeană: îmbucurătoare, memorabilă, împlinită.
Constantin ZĂRNESCU
