Ziua Drapelului Naţional, care se sãrbãtoreşte în fiecare an la 26 iunie, va fi marcatã la Cluj-Napoca, printr-o serie de manifestãri religioase şi militare organizate în Piaţa ”Avram Iancu”.
Astfel, marți, 25 iunie, începând cu ora 19.00, în Piaţa Avram Iancu se va desfășura ceremonia de coborâre a Drapelului României și depunerea acestuia în Catedrala Mitropolitană.
Manifestările vor continua miercuri, 26 iunie când, începând cu ora 9.30, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca va avea loc Slujba de sfinţire a Drapelului României. Va urma apoi începând cu ora 10.00, în Piața Avram Iancu, ceremonia militară și religioasă de înălţare a Drapelului Național.
Ceremonialul cuprinde prezentarea onorului, alocuţiuni privind semnificaţia Zilei Drapelului Naţional, primirea Drapelului României ce urmează a fi înălţat pe catarg, binecuvântarea și sărutul drapelului, înălţarea drapelului şi intonarea Imnului Național al României și defilarea gărzii de onoare și onorul muzicii militare.
La Turda, manifestările vor debuta miercuri, 26 iunie 2024, începând cu ora 09,40, cu oficierea slujbei de sfinţire a Drapelului Naţional al României în Catedrala Ortodoxă. Va urma apoi începând cu ora 10 un ceremonial în Piaţa Tricolorului care cuprinde salutul Drapelului de luptă şi al Gărzii de onoare, alocuţiuni privind semnificaţia Zilei Drapelului Naţional, primirea Drapelului Naţional al României, binecuvântarea şi sărutul Drapelului Naţional, înălţarea Drapelului pe catarg şi intonarea Imnului Naţional al României. Cei prezenți vor putea asista apoi la survolarea spațiului aerian cu aeronave din dotarea Bazei 71„General Emanoil Ionescu” Câmpia Turzii și la defilarea Gărzii de onoare.
Pentru buna desfǎșurare a activităţilor, între 09:15 -11:40, circulația rutierǎ va fi închisǎ în urmǎtoarele intersecții: intersectia Piața Republicii cu strada Mihai Eminescu şi strada Castanilor; intersecţia strǎzii Dr. Ioan Ratiu cu strada George Coşbuc.
Ziua Drapelului Naţional se sărbătoreşte, în fiecare an, la data de 26 iunie și a fost stabilitã prin Legea 96/1998. Legea a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în martie 1998, iar de Senat în aprilie acelaşi an. Tricolorul Românesc semnificã veacurile de gând şi luptã, pentru unitate şi independenţã ale întregului popor român. Pânã în momentul afirmãrii sale ca simbol vexiologic naţional, acesta a strãbãtut mai multe perioade, prima fiind aceea a opţiunii pentru cele trei culori: roşu, galben şi albastru. Acestea au avut, de la începuturi, urmatoarea semnificaţie: roşu, simbol al mãririi, bravurii, îndrãznelii şi generozitãţii, precum şi al sângelui vãrsat în lupte, puterii de viaţã şi energiei strãmoşeşti; galben (sau aur), simbol al mãririi, forţei, bogãţiei şi puritãţii, precum şi al holdelor aurii de grâu din timpul verii; albastru (sau azur), reprezintã aerul, cel mai nobil element dupã foc şi simbolizeaza blândeţea, frumuseţea nobleţea şi buna credinţã.
