May 21, 2024

                Înfăptuirile literare ale scriitorului clujean Constantin Zărnescu stau sub semnul categoriei estetice a grandiosului. Opera sa afirmă ritos tendința structurării emblematice a temelor abordate în statornicia, perenitatea și universalitatea mitului. În proză, dramaturgie și eseistică, el a căutat cu obstinație înălțarea în proeminențe stilistice de mare anvergură. Răsunătoare și de mare valoare i-au fost căutările, munca, documentarea și realizările de-a lungul unei vieți dedicate scrisului. La 75 de ani, palmaresul lui bibliografic arată impresionant. Elocvente sunt pentru magnificența creației sale romanele tinereții Clodi primus (1974) și Meda, mireasa lumii (1979), tragedia Regina Iocasta (1981), romanul istoric Ziua zilelor (2002) și studiile despre Constantin Brâncuși Brâncuși și Transilvania (2001) și Brâncuși și civilizația imaginii (2002). Din 2002 datează și preocupările de investigare în misterele mitului Dracula și integrarea acestuia în circuitul valorilor europene, alături de Doctor Faustus și Machiavelli. În 2003 scrie opera dramatică Dracula în Carpați și începe editarea în ediții succesive a „narațiunilor universale despre Vlad Dracula Țepeș din 20 de limbi”, texte, studii și comentarii reunite sub titlul generic Patimile lui Dracula. În preajma zilei sale de naștere, 24 martie, a lucrat împreună cu editorul său, poetul Dinu Virgil Ureche, directorul Editurii Napoca Star, ajuns și el la 50 de ani, la ediția definitivă a volumului din 2004. Colaborarea fructuoasă e marcată de tipărirea acestei masive cărți, o adevărată enciclopedie, o cuprindere exhaustivă (aș spune), informativă și concluzivă, a reverberațiilor mitului Dracula în cultura europeană și mondială, pornită de la originile oglindirii lui în epoca medievală și până în prezentul devastator, corolarul „focului nestins al Spiritului”.

Cartea apărută la Editura Napoca Star în aceste zile este o operă editorială monumentală de peste 600 de pagini format A4, bogat ilustrată și judicios compartimentată pe secțiuni și capitole de real interes pentru orice fel de cititor. De la istoricul avizat până la cetățeanul interesat de istoria lui Vlad Țepeș, toți vor găsi pagini revelatoare despre o întreagă epocă și despre cum „faptele lui Dracula Vlad au fost deturnate și deviate, fantastic, artistic, de la semnificațiile lor” (după cum notează profesorul Alain Vuilleimin de la Universitatea Paris-Artois). Căci „Ghiaurul rebel Cazâclu Vlad” (cu semnificația din turcă „Vlad cel bogat în țepi”) a devenit, prin romanul Dracula al lui Abraham (Bram) Stoker, contele „luciferic” metamorfozat în Dracula-Vampirul. Producțiile cinematografice horror pe această temă, care au urmat, au supradimensionat vampirismul personajului până la paroxism și caricatură, e drept.

Cartea lui Constantin Zărnescu aduce o corecție necesară, binevenită, pentru dreapta cunoaștere a principelui apărător al creștinătății, aducând în discuție adevărul istoric pur, oglindit în „narațiunile și legendele românești și universale despre Dracula-Vodă (din 20 de limbi)”. Eșalonate pe capitole, aceste documente, cronici, texte, epistole, mărturii, traduse din alte limbi europene, dau o imagine concludentă despre dimensiunea fabuloasă a răspândirii faimei lui Țepeș în epocă, „cel mai înverșunat dușman al otomanilor”. Sunt eșalonate spre lectură narațiuni latine și italiene, germane, slave, austriece, fragmente din cronici mahomedane (turcești), narațiuni bizantine, ungurești, legende și istorisiri românești, sârbești, albaneze, franceze, spaniole, poloneze, cehe și slovace, cronici englezești (care au sevit drept surse de inspirație pentru Bram Stoker). Constantin Zărnescu selectează și comentează, competent și puternic entuziasmat, aspecte ale bătăliilor purtate de „bravul, neguros cavaler războinic, crescut de tată, de turci, nu de mamă”, aspru pedepsitor al năvălitorilor hapsâni otomani și al tuturor nedreptăților de ordin social. Extrage din cronici turcești scrise la 1465 exclamația „Cazâclului Vlad”: „Eu sunt principe creștin! De va veni sultanul și ne vom întâlni, să nu credeți că voi da înapoi”. Din rapoartele călugărului islamic, iscoadă a lui Mahomed al II-lea, Ali Abdulah-Ed-Din, autorul cărții reproduce fragmente elocvente, istorice, precum acest portret: „Viclean ca șarpele și crud ca tigrul, muncindu-i pe răufăcători cu țeapa, Dracula e stăpân pe deplin, în țara lui, încât poți lăsa o pungă cu țechini de aur la orișice răscruce; și te poți culca în liniște; iar a doua zi o poți afla la locul ei… Iar boierii înșiși tremură în nădragi de frica țepii și nu cutează nimeni a ridica graiul în fața lui”. Apoi, Dracula – „un diavol ce trebuie cusut în piele de bivol și aruncat în Bosfor!” Pitorești sunt referirile la „cea mai faimoasă descriere turcă asupra Atacului de noapte al lui Vlad Dracula Țepeș drept spre cortul cel venerat al Sultanului lumii”. Imaginile de luptă prind, prin magia cuvintelor, scânteieri cosmogonice. Muntenii lui Dracula se rotesc meteoric în jurul urdiei turcești.

Talentul de prozator al lui Constantin Zărnescu e prezent în toate fibrele cărții unde documentul, legenda primesc viață prin puterea imaginativă a povestașului de a se implica sentimental, spiritual-empatic în descrierea evenimentelor. Personaje din piesa de teatru scrisă despre Dracula participă la înviorarea discursului și la proiecția în absolut a întregii istorii relatate. Legenda cu fata-fecioară-prințesă Elisa e sublimată în fictiv comentariu prozastic ce dă amploare fantastică poveștii. Fata hărăzită de destin „călătorului rătăcitor”, „cavalerului medieval” Vlad, logodnica sa, e considerată trădătoare și Vlad o ucide. După moarte, ea i se arată lui Vlad spre a-l călăuzi și preveni de capcane și dezastre. Peste legendă cade „un fum drăcesc”. Eliza „fusese fidelă, virgină și iubitoare (scrie autorul). Se întâmplase o fatalitate! Elisa nu îl înșelase și nu îl trădase. Îl iubise!” Este de-a dreptul seducătoare această împletire a faptului real cu legenda și ficțiunea producătoare de simboluri în eternitatea istoriei.

Noua ediție a Patimilor lui Dracula, desigur, îmbunătățită și adăugită, magistral complinită la dimensiunea unei enciclopedii funcționale, la îndemâna oricui, încununează opera eseistică a scriitorului polivalent Constantin Zărnescu la frumoasa vârstă de 75 de ani. Felicitări și la mulți ani!

 

                                                               Adrian Țion         

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *