De Ziua libertății presei aducem un omagiu gazetarilor ardeleni care au avut de suferit de-a lungul timpului pentru articolele pe care le scriau. La începuturile presei românești din Transilvania, descoperim că libertatea cuvântului a fost apărată de gazetarii de atunci chiar cu prețul libertății personale, mulți dintre aceștia fiind aruncați în închisoare pentru că și-au exprimat o parte din crezurile lor care erau de fapt și ale națiunii din care făceau parte. În întunericul așternut de condamnările cu temnița și obligațiile de a-și închide publicațiile, gazetarii ardeleni, adevărați oameni de cultură, au continuat să scrie spre luminarea poporului. Având aceste exemple, cei care facem parte astăzi din această breaslă suntem și mai conștienți de rolul pe care presa scrisă în spiritul adevărului îl poate avea.
„Am spune multe noi, dar nu ne este îngăduit de cenzură”, scria George Barițiu, întemeietorul presei românești din Transilvania, în anul 1839, la numai un an de la înființarea, la Brașov, a Gazetei de Transilvania (E. Boșca-Mălin, „Lupta Presei Transilvane, pag. 12”). Apoi, Timotei Cipariu, în anul 1848, când este obligat să închidă apariția publicației „Organul național” spunea „Amărăciunea inimii noastre este nespusă, văzând că suntem mereu împiedicați în ocupația scrisului, așa de cald îmbrățișată din partea noastră” (V. Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, pag. 65 apud E. Boșca-Mălin, „Lupta Presei Transilvane, pag. 14.)
„Pentru a evidenția fugar persecuțiile streine contra gazetarilor români ardeleni amintim că redactorii „Tribunei” au fost condamnați timp de 10 ani (1893 – 1903) la 40.656 coroane amendă și la 17 ani de temniță. În timpul guvernului coaliționist din anul 1906 din Budapesta cartea Die Freiheit in Ungarn arată că timp de doi ani 1906-1908, conducătorii românilor, gazetarii ardeleni au fost osândiți la 124 ani, 6 luni și 24 zile temniță de stat și 200.000 de coronae amendă.”, potrivit lui E. Boșca-Mălin în volumul „Lupta Presei Transilvane, pag. 25”, 1945.
De exemplu, în 11 și 12 mai 1886 la Curtea cu jurați din Cluj s-au ținut două procese de presă împotriva ziariștilor Cornel Păcuraru redactor la Tribuna din Sibiu, semnatar a două articole, și împotriva directorului ziarului Tribuna, Ioan Slavici, primul a fost condamnat la un an de închisoare executată la Nasăud, iar al doilea a primit o amendă în bani. Într-un alt process de la Cluj din 22 martie 1887 jurații au dezbătut vinovăția redactorului responsabil de la Gazeta Transilvaniei din Brașov, dr. Aurel Mureșianu și a autorului articolului incriminat, Ștefan Bobancu, acesta din urmă fiind condamnat la patru luni de închisoare pe care le-a executat la Vat.
La Curtea cu Jurați de la Cluj au mai avut loc procesele care s-au încheiat cu:
1887 – Septimiu Albini Tribuna, Sibiu, condamnat la opt zile de închisoare și amendă, amendă primind și Ioan Slavici;
– 24 aprilie 1888 Ioan Slavici condamnat la un an de închisoare la Vat și 400 fl. amendă în bani;
– 1890 Traian H Popp, Gazeta Transilvaniei din Brașov, un an de închisoare ispășită la Seghedin, dr. Aurel Mureșianu șase săptămâni de temniță la Cluj, ambii și amenzi în bani;
– 11 septembrie 1890 preotul Ion Macavei (Tribuna) condamnat la un an jumătate de închisoare, în închisoare îmbolnăvindu-se și găsindu-și sfârșitul;
-15/23 noiembrie 1907 Ion Lupaș, revista Asociației Astra, condamnat la trei luni de închisoare și 200 coroane;
– 1907 Octavian Goga, Țara Noastră, pus să traducă în maghiară articolul incriminat intitulat „Poveste de jale”;
– 2 ianuarie 2010 Ocravian Goga este întemnițat la Budapesta fiind pus sub acuzare, chiar dacă redactorul D. Marcu, care scrisese articolele incriminate în Țara Noastră, murise. Este cunoscut faptul că scriitorul I.L. Caragiale aflat la Berlin corespondează cu Goga în luna petrecută de poet în temniță la Seghedin. Ba mai mult, Caragiale îl și vizitează pe Goga în închisoare din Seghedin.
În perioada 1879 și 1910 guvernele de la Budapesta au interzis intrarea în țară a 67 de ziare din România, 41 de publicații germane, șase franceze, 63 italiene etc. (Z.Pâclișanu, Politica Minoritară, pag. 107 apud E. Boșca-Mălin în volumul „Lupta Presei Transilvane, pag. 42).
Tia SÎRCA
Articolul De Ziua libertății presei. Tribut gazetarilor ardeleni care făceau temniță pentru ceea ce scriau apare prima dată în ziarulfaclia.ro.