July 20, 2024

Postdouămiismul prezintă o continuă schimbare, fiind un curent de tranziție. Această perioadă de tranziție se dovedește a fi toposul deziluziei, al rătăcirii, al abandonării, în care omul și implicit autorul par să aparțină unui timp post-apocaliptic, identificându-se cu nimicnicia lumii în care trăiesc. Ei ajung să se trivializeze sau chiar să se obiectualizeze. Acest schingiuitor sentiment de abandon este corelat cu experiența traumei, prezentă tot mai mult în peisajul literar și dramatic de azi. Miezul este același pentru toți: realitatea și trauma sunt aceleași pentru toți. Ceea ce diferă este reflectarea acestei realități în individ; aceasta duce fie la aplatizarea capacității de inovare și la resemnare conștientă, tămăduitoare, în fața vechilor și uitatelor tipare, fie, din contră, la ceva cu totul nou, poate chiar la potențarea maladivului în scopuri creative, la zdrobirea acestuia prin punerea în scenă.

Dacă discursul modernist, încă exploatat foarte mult în sfera dramatică, se construia în jurul raportării combative a omului, mai ales în postura sa de artist, la lume, în sensul ei de universalitate labilă, într-un mecanism pur determinist care și-a pierdut motorul trans-referențial, sporind detașarea individului de real și întoarcerea spre sine, postmodernitatea, în care ne aflăm și noi, sau mai precis suntem la granița dintre postmodernitate și postuman, proiectează distilarea individualului în ceea ce poate fi numit societal, axându-se mai degrabă pe rețelele care construiesc umanul într-o societate suprasaturată, căreia inovația nu îi mai este permisă.

Piesele dramatice din antologia de texte 2024 a Festivalului Internațional de Teatru Turda ating aceste teme, sau, alternativ, abordează probleme specifice țării noastre, reflectând o perspectivă națională marcată de rămășițe ale postcomunismului.

Cartea prezintă texte de Oana Hodade, Ștefan Mihai, Alexandra Radu, Ioana Serota, Ana Turos și Ioana Toloargă. Editarea, prefața și fotografiile sunt realizate de Ioana Toloargă, iar cartea a apărut la Casa de Editură Dokia. Festivalul Internațional de Teatru Turda, ediția 2024, are loc la Teatrul Național Aureliu Manea Turda, sub conducerea managerului general Cătălin Grigoraș. Aceste texte sunt reunite sub semnul unei dramaturgii fresh, extrem de contemporane, care are nevoie de promovare în spațiul dramaturgic românesc.

Ioana Toloargă declară: „Textul dramaturgic extrem-contemporan (post-douămiist, emergent) își găsește loc, în primul rând, în spațiile independente, în rezidențe de creație, în echipele tinere sau în mediul academic… mai puțin în teatrele de stat și, cu siguranță, cel mai rar, în volume tipărite. Există, compensatoriu, volume digitale, pentru care platforma LiterNet a creat o valoroasă rețea de circulație gratuită. Rămân însă trei elemente încă nerezolvate: relația dintre această dramaturgie proaspătă și mediul teatral, în sens larg, raportul lor cu un câmp mai mare al literaturii și, nu în ultimul rând, cel cu publicul-cititor, cel pentru care volumul rămâne esențial. Ne-am propus, în acest an, la Teatrul Național „Aureliu Manea”, Turda, să răspundem acestei provocări de a pune sub reflector dramaturgia tânără, printr-un call, în urma căruia textele selectate urmau să se bucure de spectacole-lectură, de o primă relaționare cu echipa artistică și cu publicul, în cadrul Festivalului Internațional de Teatru Turda, respectiv de publicarea într-o antologie.”

Volumul găzduiește, în urma selecției, șase piese fresh, eclectice, sub aspect tematic și stilistic. Particule suspendate în atmosferă, de Oana Hodade vorbește despre un om care traversează spațiul real de tranzit (aeroportul și avionul) și pe cel interior, al emoțiilor. Monodrama pendulează între poezie, ritmuri care creează densități emoționale și imagini cinematografice. Este un text postdramatic, performativ, în care spectatorul devine personaj. Piesa a mai fost publicată într-o antologie la Festivalul Underground. Ne vedem la masa de Paști, de Ștefan Mihai este o comedie ce tratează subiecte grele precum migrația, criza economică, abuzul și sistemul de învățământ românesc. Piesa combină elemente din proza douămiistă și noul val cinematografic românesc cu structura tradițională dramatică, păstrând empatia și onestitatea față de personaje. Chirpici, de Alexandra Radu a fost nominalizată la Bacău Fest Monodrame și problematizează condiția deportatului și a refugiatului prin vocea unui copil. Tratarea politicului prin ochii unui copil surprinde oroarea istoriei, abordând teme precum deportările din Bărăgan din 1951 și invadarea Ucrainei de către Rusia în 2020. Livada de nuci, de Ioana Serota e o monodramă despre banalitatea vieții cotidiene a unei femei care se schimbă odată ce câștigă la loto. Este o radiografie onestă a psihologiei protagonistei, care, proiectând scenarii utopice, descoperă cât de nefericită a fost. Instinct, de Ana Turos, explorează relația complexă a femeii cu maternitatea dintr-o perspectivă feministă, utilizând o structură dramatică impecabilă. Protagonista, Lavinia, se confruntă cu întrebarea dacă își dorește sau nu copii, înmomentul în care descoperă are un chist ovarian. Finalulpiesei nu oferă un răspuns clar la întrebarea centrală, subliniind miza autoarei nu este decizia în sine, ci faptul această decizie trebuie îi aparțină Laviniei. Casa Foster, de Ioana Toloargă este primul dintr-o trilogie inspirată de desenele animate din copilăria autoarei. Piesa explorează identitatea și insecuritățile adolescenților într-o atmosferă jucăușă. Textul a fost jucat cu o dublă distribuție, incluzând actori debutanți și actori ai teatrului, la școli din Turda și la sediul Teatrului Național „Aureliu Manea”.

Promovarea noilor artiști și a noilor texte este esențială pentru vitalitatea și evoluția dramaturgiei românești. Prin aducerea în prim-plan a unor voci proaspete și inovatoare, precum cele reunite în această antologie, nu doar că îmbogățim peisajul cultural, dar și stimulăm dialogul creativ și înnoirea artistică. Festivalul Internațional de Teatru Turda și inițiative similare oferă platforme necesare pentru ca aceste opere să fie descoperite și apreciate, asigurând astfel continuitatea și diversitatea expresiei teatrale. Investind în tinerii dramaturgi și în textele lor, construim fundația unei literaturi dramatice relevante și durabile pentru generațiile viitoare.

Mara A. MUNTEAN

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *