Prin frumusețea arhitecturală, naturală, civică și prietenoasă ce o degaje această localitate din ținutul Călatei, merită să o vizitezi permanent când urci sau cobori din Apuseni.
De aici pleci cu imagini splendide ce leagă trecutul de prezent, mai cu seamă prin modul pilduitor cum este păstrată și modernizată arhitectura ce dă valoare acelui mediu ambiant inconfundabil și de reală valoare pentru turismul rural al acestor vremuri.
Iată că au trecut 18 ani de la debutul acestui festival al fructelor roșii și pline de vitamine. Ce inițiativă unică și de real succes a inițiat și în acest an Asociația Agroturistică, SC Davincze Tours SRL și Primăria Sâncraiu de a pune în valoare o migăloasă, dar dulce tradiție a culegerii și prelucrării acestor fructe, de pe arboretul spinos, dar sănătos, din zona Călatei.
Cert este faptul că ediția din acest an are valențe noi față de cea consumată acum 18 ani. În primul rând ea nu se mai desfășoară în Piața Sf. Ștefan, ci in curtea Școlii din centrul civic al comunei, acolo unde locația oferă alte dimensiuni numărului mare de participanți, a standurilor de expunere a produselor aduse spre vânzare și atelierele de pregătire a gemului de măceșe, care nu au fost puține.
Aici, în mijlocul cochetei localități s-au finalizat numeroase proiecte care au schimbat în bine întreaga infrastructură, Școala profesională Ady Endre modernizată și bine dotată, cu cantină și internat nou pentru elevi, o modernă bază sportivă multifuncțională cu nocturnă, un bazin de înot cu apă caldă, vestiare și grupuri sociale în finisaje și dotări moderne, dar și un patinoar artificial care funcționează în toate anotimpurile anului.
Acestea nu sunt singurele noutăți de pe agenda plină de proiecte implementate ale primarului Poka Andrei Gheorghe, ale Primăriei și Consiliului local Sâncraiu, alte două s-au finalizat în acest an, introducerea gazului metan și construirea unei Case de Cultură într-o notă arhitecturală fără seamăn.
Sâmbătă a fost o zi de toamnă blândă la Sâncraiu, miile de ghivece de mușcate încă își mențin florile viguroase pe aliniamentul tuturor străzilor asfaltate și bine întreținute, iar autocarele au adus multe sute de vizitatori la această mare sărbătoare a fructelor din ținutul Călatei.
Acest festival, ne spune ing. Poka Andrei Gheorghe, are mai multe componente, din care trei sunt importante pentru comunitatea noastră: o lecție practică de cum se face această unică dulceață de măceșe; perpetuarea tradițiilor cultural – artistice de mare valoare și a meșteșugurilor, dar și spectacolul artistic cu un registru scenic oferit cu multă căldură pentru toate generațiile.
Reporterul nu a avut timpul necesar să numere toate standurile cu exponate și vânzare, dar am remarcat că toate dulcețurile din cămara celei mai abile și pretențioase gospodine le-ai găsit aici din belșug. Un mare spațiu a fost rezervat produselor artizanale, adică cusături, broderii, obiecte din lemn și ceramică și multe produse ale micilor fermieri care-și dau plus valoare muncii de peste an. Aici am și două exemple pilduitoare, este vorba de tânărul preot Berte Silard din satul Aluniș, care are o mică fermă zootehnică iar laptele îl transformă în brânză maturizată din lapte de vaci și oi. Folosește și laptele de la comunitate deoarece centrele de preluare au dispărut.
Un alt ștand a fost al dnei Silvia Borțic, din Brăișor care produce brânză maturată, brânză cu specific italian, brânză filată și brânză românească de diferite feluri. Tot laptele îl avem de la vacile noastre, iar unele din aceste rețete de brânzeturi le-am învățat în Italia unde am lucrat 22 de ani. Ca și în anii trecuți, dna Vincze Iboliya a oferit publicului o mare gamă de dulcețuri, sucuri și multe prăjituri pentru pofticioșii de dulciuri.
Ca să aflu câte ceva despre tehnologia producerii gemului de măceșe, m-am oprit la echipa doamnelor: Rigo Ilona, Poka Ilona, Rigo Katalin, Okoș Margit și Boncidai Iren, care în echipă culeg măceșele, apoi le spală, le pun la fiert, le strecoară de semințe, din nou le fierb până își capătă consistența dorită și le adaugă puțin zahăr pentru a le spori dulceața.
Întrebate de când practică această … dulce îndeletnicire, unanim mi-au spus că din copilărie, adică de aproape 60 de ani. Culesul este mai greu, ne mărturisește dna Rigo Ilona, trebuie să umblăm în arealul ne poluat din ținutul Călatei, să culegem bob cu bob, iar mâinile suferă foarte multe și dureroase înțepături.
Pe acest platou împodobit de frumosul strai tradițional, doamne și domnișoare ofereau gustări și multe prăjituri celor prezenți, iar echipele de doamne lucrau la obținerea gemului și dialogau cu numeroșii curioși, în timp ce pe traseul de la Casa de Cultură și până la Școală a avut loc parada portului popular cu ținuta tinerilor artiști care s-au perindat pe scena montată pe arena sportivă.
Activitatea cultural – artistică a fost precedată de salutul de Bun Venit adresat de primarul comunei, dl. Poka Andrei Gheorghe, întregii asistențe, spunând că azi este și o zi a recoltei de care trebuie să ne bucurăm cu toții, mai ales că ea conține o sumedenie de programe atractive bine pregătite de SC Davincze Tours și Asociația Agroturistică Sâncraiu, cărora le mulțumesc pentru tot efortul depus în buna reușită a festivalului. Distracție plăcută în această frumoasă zi de octombrie, a conchis, în final, edilul.
Programul a început cu cântece populare interpretate de elevele Balint Luca și Balint Zselyke și dansurile Ansamblului Felszeg Gyongye. Apoi au oferit câte două cântece din repertoriul lor elevele Szoke Okoș și Rigo Csege, urmate de Ansamblul Suhanc din Huedin care au prezentat dansuri maghiare din Țara Călatei.
Apoi au fost invitați la cuvânt parlamentarul Botond Csomo, subprefecta Buzaș – Fekete Maria și vicepreședintele Consiliului Județean, Vakar Iștvan, care au apreciat unanim importanța acestui festival pentru comunitatea Sâncraiului, grija pentru păstrarea și transmiterea tradițiilor valoroase către viitor, un loc important l-au rezervat în a aprecia frumusețea acestei localități care este de interes și valoare europeană, în care infrastructura este deplină datorită conducerii neobosite a primarului Poka Andrei Gheorghe și colaboratorilor săi din aparatul Primăriei. Sâncraiul este un pilduitor model de urmat și de alte administrații publice!.
Programul artistic a continuat cu recitalul corului feminin din localitatea Kunaoacs din Ungaria, comună înfrățită cu Sâncraiu, cu solista Kolcsar Boroka și din nou cu dansatorii din Ansamblul Felszeg Gyongye, condus și corigrafiat de Poka Jacint Tivada.
În cadrul programului sutele de participanți au putut viziona Casa etnografică Sâncraiu unde a fost deschisă o expoziție foto intitulată ,, Trecutul comunității în imagini’’.
În una din sălile de curs ale Școlii au putut fi admirată colecția de vestimentație feminină a dnei Vincze Kecskes Erzsebet, iar la Casa de Cultură, o expoziție foto ce poartă genericul ,, De la Gara Keleti până la Carpații Orientali, realizator Okoș Marton.
Din multitudinea produselor preparate după rețetele tradiționale ale locului, nu au lipsit: zacusca cu vinete, fasole, sau ciuperci, gemul de măceșe, dulceața din prune, afine, merișoare, zmeură, mure, de ardei iute, siropurile din soc, coacăze, mentă, merișoare, dar și lichioruri și bogate platouri cu prăjituri.
Pe cele două alei, încărcate cu multiple produse expuse, inclusiv cusături și costume artizanale, produse de uz gospodăresc, expoziție de carte, produse apicole, m-am oprit la standul în care familia Mihaly Iștvan și Melinda, proprietarii unei stupine ce numără 290 de familii de albine, am reținut că au adus spre vânzare miere din flora spontană, salcâm și brad, propolis, polen și miere cu cătină.
Mirosul de Kurtoș calacs, ne-a condus la cuptorul familiei Szabo Ioan și Ana, pensionari, care de la vârsta de 20 de ani realizează acest produs crocant și gustos.
Am aflat de la gazdele noastre că în coca de pe platou se găsește numai făină de bună calitate, lapte, unt, ouă și făină din coajă de lămâie. Cuptorul în care ard lemne de o anumită esență, deși pare nou, are peste 100 de ani de funcționare, îl moștenesc de la bunici. După ce se coace coca modelată, rotindu-se pe tamburul din ușa cuptorului, se înnobilează cu zahăr, nucă indigenă, sau de cocos, ori ciocolată.
Multe ateliere expo au fost și un fel de … școală, nu doar la etapele pregătirii și finalizării gemului de măceșe, ci și în alte domenii legate de tradiția locurilor circumscrise zonei Călata. Pilduitoare exemple le-au oferit sculptorii în lemn, Sabin Mereu și Gere Tiberiu, care dau formă artistice ne bănuite lemnului, iar Lovasz Ștefan, și-a valorificat nuielele de răchită în coșurile împletite în prezența publicului.
În frumosul acestei zile de sâmbătă, s-a situat parada portului popular prezentat de formațiile artistice ale dansatorilor și muzicanților, care au bucurat privirile mulțimii pe traseul noua Casă de cultură – Piața Sf. Ștefan.
Programul artistic s-a desfășurat pe platoul din piață, unde viceprimarul comunei Sâncraiu, prof. Peter Gyorgy Arpad, a transmis salutul administrației publice locale celor prezenți, a mulțumit sponsorilor și a accentuat faptul că festivalul reprezintă viața acestei comunități, trăiește tradiția frumoaselor îndeletniciri ale generațiilor trecute și se dezvoltă pentru a pregăti cele mai bune condiții de viață ale viitorului.
Spectacolul artistic a fost realizat de ansambluri de dansatori din Căpușu Mare, Sâncraiu și Sâncrăieni, inclusiv instrumentiști, din Harghita, care au primit aplauze și din partea vicepreședintele CJC, Vakar Iștvan și a altor oficialități clujene.
Cele trei echipe care au pregăti deliciosul gem de măceșe, au fost felicitate de conducerea comunei, la fel echipa a patra care a pregătit sarmalele și gulașul pentru pofticioși.
Tot în plăcutul program au fost cuprinse și vizitele la Casa tradițională din Sâncraiu, unde este o mare bogăție din valorile trecutului familiilor de aici, prin obiecte, imagini și scrieri, de la târgul meșterilor populari s-a mers la ore de echitație, s-au plimbări cu căruțe trase de cai, sau ponei, iar seara a fost dominată umorul în literatură, prezentat de actorul de teatru, Marosan Csaba și balul festivalului.
Dumitru VATAU
Articolul Festivalul măceșelor, o frumoasă sărbătoare a anotimpului la Sâncraiu apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
