Guvernul a aprobat, joi, realizarea controversatului proiect „Muzeul identităţilor şi conflictelor transilvănene” de la Florești. În acest sens, au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru acest obiectiv.
Finanțarea proiectului se realizează din fonduri externe nerambursabile aferente Componentei 11. Turism si Cultură din Planul National de Redresare si Reziliență și din bugetul Ministerului Culturii, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de investiții publice aprobate.
Durata de execuție a obiectivului este de 27 de luni.
„Complexul Muzeal – Galeria Istorică a Transilvaniei va fi un spațiu muzeal modern, dimensionat adecvat în conformitate cu patrimoniul cultural deținut și potențial, corespunzător din punct de vedere al tipurilor de artefacte depozitate și al sistemelor de control al microclimatului. Va fi o clădire modernă din punct de vedere arhitectural, al echipamentelor și dotărilor.
Complexul muzeal, cu un regim de înălțime S+P+1E, va fi compus din spații de depozitare conservare și restaurare a obiectelor de patrimoniu, spații de expunere, spații destinate diferitelor activități culturale conexe (conferințe, educație, ateliere)”, se arată în proiectul adoptat de Executiv.
Acest proiect a fost gândit și strecurat pe lista de investiții în cadrul PNRR de UDMR, iar după cum a fost gândit nu a fost altceva decât un nou „fitil” al iredentismului maghiar. În primul rând tema propusă inițial cea de „muzeu al conflictelor” nu corespunde sub nicio formă realității istorice pentru că România nu a avut niciodată conflicte între minoritățile naționale.
După anunțarea proiectului, personalități ale culturii și vieții publice au contestat ideea construirii unui astfel de muzeu la Florești. În acest contest s-a ales ca proiectul să se numească Galeria Istorică a Transilvaniei”, fiind reluată tema „a păstrării și dezvoltării identităților”. Teza potrivit căreia Transilvania a fost şi este un spaţiu de complementaritate şi că trebuie să devină un model de pluralism cultural şi religios este una veche. A fost lansată înainte de 1989, fiind reluată după Revoluție pentru a servi demersului de obținerea a autonomiei culturale, ca prim pas pentru obținerea autonomiei depline pentru maghiarii din Transilvania. Așadar planurile au fost clare în cazul proiectului de la Florești. Muzeul „conflictelor” s-a dorit a fi un cadru pentru „păstrarea și dezvoltarea identităților” să să răspundă, totodată, programului hungarist Nem, Nem, Soha, și nicidecum să contribuie la dezvoltarea sectorului cultural al României.
Ziarul Făclia a fost prima publicație din România ca a atras atenția asupra acestie mârșăvii pusă la cale de cercurile iredentist șovine maghiare. Din fericire, reacția ziarului nostru a avut ecou iar Ministerul Culturi a făcut demersuri pentru a nu se cădea în capcana perfidă pusă la cale de iredenta ungară, reușindu-se astfel schimbarea denumirii, din „Muzeu al Conflictelor şi Identităţilor Transilvane” în cea de „Galeria Istorică a Transilvaniei”.
Cosmin PURIȘ