Îngrijirea nu trebuie să depindă de noroc, de adresă sau de situaţia materială, ci trebuie să devină un drept social, a afirmat la Congresul Naţional de Îmbătrânire Activă, Ionuş Foldeş, lector universitar la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj. Ionuț Foldeş, care este şi vicepreşedinte al Societăţii Sociologilor din România, a prezentat rezultatele studiului „Cine are, primeşte grijă? O lectură a inegalităţilor sociale din România”, realizat împreună cu Mihaela Hărăguş, Universitatea Babeş-Bolyai.
„Primul lucru pe care vreau să-l subliniez astăzi este că îmbătrânirea nu trebuie privită ca o problemă. Îmbătrânirea este o realitate socială, este o parte firească a vieţii noastre, care vine atât cu provocări cât şi cu oportunităţi. Aş vrea să spun un lucru cu sinceritate: cei care trăim în Bucureşti, în Cluj sau în câteva alte oraşe suntem privilegiaţi, indiferent de vârstele pe care le avem. Acolo există servicii, există infrastructuri, există furnizori privaţi, există iniţiative civice. Dar acest privilegiu nu este distribuit egal în România şi exact aici apar marile diferenţe. Despre asta vreau să vorbesc astăzi şi despre asta este studiul nostru”, a spus el. Potrivit acestuia, analiza relevă faptul că acolo unde sunt bani sunt şi servicii, fie publice, fie private, în judeţele din sudul şi vestul României fiind o reţea foarte slabă de centre de îngrijire.
„Pornind de la analiza pe care o vedeţi în faţă, (…) vedem clar că acolo unde sunt bani sunt şi servicii, fie publice, fie private. Harta ne arată cu albastru judeţele unde avem o reţea dezvoltată a serviciilor de îngrijire, iar cu gri cele mai multe judeţe din sudul României, din vestul României care dispun de o reţea foarte slabă. De asemenea, vedem serviciile reprezentate de ONG-uri şi firmele. E bine să avem iniţiativă civică, da, ONG-urile reprezintă un astfel de exemplu, dar ne putem gândi, pe lângă filantropie, în ce fel îngrijirea devine un nou model de business. E bine să reflectăm şi la aspectele astea, mai ales în contextul în care vorbim despre sustenabilitate şi dezvoltare sustenabilă financiară”, e explicat Foldeş. Totodată, sociologul a subliniat că cele mai multe centre de îngrijire şi număr de paturi se înregistrează în zonele cu un procent mare de locuri de muncă înalt calificate, unde serviciile de sănătate în general sunt mai dezvoltate, unde, în mod surprinzător, există o populaţie mai mare de vârstă activă.
„Pe de altă parte, avem un număr mai mic de astfel de servicii acolo unde proporţia de persoane vârstnice este mai crescută. Asta ce ne arată? Ne arată că îngrijirea astăzi urmează mai degrabă resursele şi mai puţin nevoile seniorilor. Căminele şi unităţile private răspund bine pentru cei care îşi permit. Problema se întâmplă cu cei care au nevoie, dar nu au resurse. Aceştia, din păcate, sunt cel mai puţin vizibili. Şi o altă analiză pe care am făcut-o pe baza unor date culese cu ajutorul colegilor de la Institutul Român de Evaluare şi Strategie ne arată care sunt caracteristicile persoanelor care sunt în risc de a nu beneficia de îngrijire, chiar dacă au nevoie de aceasta. Şi ce vedem? Vedem că cei care locuiesc singuri, cei care locuiesc în mediul rural, cei care au o reţea socială slabă au şanse mai mari să experimenteze lipsa îndeplinirii nevoilor de îngrijire” a precizat vicepreședintele S.S. România.
Articolul Ionuț Foldeș – lector univ.dr. UBB: Îngrijirea trebuie să devină un drept social! apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
