În următorii ani, la Bruxelles se va decide cine primește bani europeni și în ce cuantum. Negocierile pentru bugetul UE 2028-2034 au început deja. Dacă România nu vine la masa negocierilor cu o voce clară, riscă să piardă resurse financiare esențiale, care ar putea fi destinate infrastructurii rutiere, căilor ferate, spitalelor, universităților, mediului și agriculturii, în vederea dezvoltării reale atât a mediului citadin cât și a celului rural. În sensul acesta, marți a avut loc la Cluj Npopca o dezbatere publică pe acest subiect. La dezbatere au participat reprezentanți ai Ministerului de Externe, ai administrației locale, mediului academic și a celui economic. Aceștia au expus puncte de vedere care au trlrvat faptul că viitorul buget european reprezintă o maximă prioritate pentru România: modul în care acesta va fi conceput depinde de facilitatea accesării sumelor necesare dezvoltării. În privința mediului citadin, referenții au specificat că municipiul Cluj Napoca poate fi un model de dezvolare pentru întreaga țară. În final s-a concluzionat că România trebuie să devină o voce puternică la Bruxelles, pentru a fi auziți și respectați. La masa expunerilor au fost prezenți Clara Staicu, secretar de stat pentru afaceri europene în MAE pentru Orientul Mijlociu și Africa, Ovidiu Cîmpean, deputat PNL, Emil Boc, primarul municipiului Cluj Napoca, Răzvan Mustață și Adrian Corpădean, decani ai FSEGA, respectiv Studii Europene.
Nevoia stringentă a unanimității
Secretarul de stat Clara Staicu a menționat că lucrează de 23 de ani în diplomație, cu expertiză în negocieri europene. ”România are nevoie de experți adevărați – a declarat secretarul de stat. În România este nevoie să se dezvolte o cultură a responsabilității civice și a transparenței. Din perspectiva noastră, problema bugetului UE este cel mai important dosar strategic pentru România. Are implicații în toate domeniile, de la cel economic la cel cultural, de la geopolitică la securitate. Dacă este o noțiune pe care aș dori să o rețineți, aceasta este „echilibru”. Pentru că pe filiera bugetului UE este un echilibru între statele membre, cea mai mare parte a procesului desfășurându-se în unanimitate. Adică toate cele 27 de state membre trebuie să fie de acord cu configurația majoră a bugetului Uniunii. Apoi vorbim de un echilibru între priorități, un echilibru pe structuri, deoarce sunt la fel de importante guvernele, precum sunt parlamentele țărilor respective sau societățile civile sau reprezentanții companiilor. Și nu în ultimul rând bugetul reprezintă un echilibru între autoritățile naționale și autoritățile locale. Nu cred că există vreo instituție locală sau națională care să nu aibă un rost în definirea acestui buget european!” spune Clara Staicu .
La bătaie sunt două trilioane de euro
Aceasta a adăugat: „Discuțiile nu sunt de loc ușoare la nivel european și ne așteptăm să devină mai dificile în măsura în care, începând cu luna iunie a acestui an, sunt așteptate propuneri de alocări financiare. În acestă lună așteptăm din partea prședinției cipriote a Cosniliului UE o propunere care să includă alocări financiare. Și dacă până acum am fost într-un proces de pregătire, adică mai mult ideatic, abia din iunie încep adevăratele negocieri. Când vorbesc de echilibru mă gândesc că trebuie să găsim un echilibru între coeziune, cmpetitivitate și securitate. Aceste dimensiuni trebuie consolidate simultan. Ele sunt pilonii prosperității, rezilienței și singuranței noastre. În privința bugetului, propunerea UE este de două trilioane de euro. Se consideră că acești bani vor acoperi toate prioritățile!”
Un obiectiv major: bugetul UE nu trebuie diminuat
Un obiectiv foarte important pentru România este să nu aibe loc o diminuare a acestui buget. Pentru că există state membre care doresc o diminuare a bugetului din perspectiva contribuțiilor naționale. Noi vrem să protejăm alocările financiare pentru coeziune și politici agricole dar în același timp trebuie să înțelegem că există priorități precum apărarea și securitatea!” a declarat secretarul de stat Clara Staicu.
60 de miliarde de euro pentru România
La rându-i, Ovidiu Cîmpean a menționat: „Comisia Europeană propune 60 de miliarde de euro pentru România, ceea ce înseamnă o veste bună, pentru că este o alocare mai mare decât cea din perioada 2014 – 2021. Însă nu toate lucrurile sunt roz. Aici mă refer la parteneriatele pe care CE și-a propus să le semneze cu statele membre, parteneriate naționale și regionale. Se negociază direct cu guvernele la nivel național. Aici noi am tras un semnal de alarmă din perspectiva comasării politicii de coeziune cu politica agricolă comună. Noi nu ne dorim o competiție între cele două politici, ne dorim alocări separate astfel încât să susținem și dezvoltarea regiunilor, orașelor dar și politica agricolă comună. Am cerut un rol mai important pentru orașe și regiuni, pentru că rolul acestora este diminuat. Orașele sunt motorul dezvoltării economice!” a declarat Ovidiu Cîmpean.
Totul se schimbă sub ochii noștri
În expunerea sa, Emil Boc a subliniat că lumea traversează un moment de cotitură istorică, comparabil cu marile schimbări de după cel de-al Doilea Război Mondial sau anul 1989: „Zilele și momentele pe care le trăim sunt momente istorice la fel de importante așa cum au fost după cel de-al Doilea Război Mondial sau după 1989. Nu le simțiți pentru că le trăiți în fiecare secundă. Dar ce se întâmplă în plan mondial, european și național, ca restructurare geostrategică, este echivalentul a ceea ce s-a întâmplat în 1989!”. Primarul a făcut apel la studenții și tinerii din sală să profite de contextul actual marcat de transformări tehnologice accelerate, de la inteligență artificială la viitoarele progrese în quantum computing. „Totul se schimbă sub ochii voștri. Profitați de această experiență. Trăim cea mai avansată etapă de evoluții digitale și a inteligenței artificiale, o revoluție care ne schimbă modul de a gândi, de a ne mișca, de a lucra în fiecare secundă. Va mai fi Europa unită în 2034? Va mai exista Uniunea Europeană? Și dacă da, va fi cu mai multe țări sau cu mai puține? Acestea sunt întrebări fundamentale la care trebuie să vă gândiți!”
Emil Boc a insistat asupra rolului coeziunii europene, pe care a descris-o drept un element esențial pentru echilibrul social și economic. „Politica de coeziune nu este o politică de caritate. Este mecanismul care reduce decalajele și permite existența unei clase de mijloc puternice. Fără aceasta, nu poate exista o societate democratică stabilă. Este ultimul tren pentru România în ceea ce privește fondurile de coeziune. Este esențial cum folosim acești bani, dacă îi investim în educație, infrastructură, inovare și dezvoltare pe termen lung” a declarat Boc.
Beniamin Pascu
Articolul O bătălie care nu trebuie pierdută. Discuțiile pe bugetul UE sunt dificile, dar vitale pentru România apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
