De aproximativ un an, românii sunt bombardați zilnic cu măsuri care vizează reducerea deficitului bugetar, care era de 8,5 %. S-au redus chieltuieli, s-au tăiat salarii, s-au făcut și urmează să se mai facă disponibilizări, s-au stopat investiții, s-au tăiat pensiile, iar creșterea TVA a pus capac suitei de măsuri. Și totuși,Guvernul Bolojan a adoptat rectificarea bugetară, care pune în acord cifrele economice reale cu prognoza pe baza căreia s-a fundamentat bugetul pe 2025. Deficitul bugetar nu va fi de doar 7% așa cum estimase Guvernul Ciolacu sau 7,5 % cum a declarat însuși primul ministru, ci de… 8,4%. Mai fidel spus, atât este acum. Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, menționează că rectificarea „aduce într-o zonă de proiecție realistă bugetul de stat”. 8,4 % este „proiecția realistă”. Oamenii de afaceri clujeni se întreabă dacă, într-o astfel de situație, austeritatea dusă la extrem pe care o promovează executivul, mai are vreo noimă, (in)eficiența fiind așișderea unei îcremeniri în proiect. Sau poate orgoliile premierului, susținut de triada PNL – USR – UDMR – mașină ce funcționează cu frâna de mână trasă de PSD – nu permit coaliției să accepte că în România se împune o nouă viziune în ceea ce privește conceptul de reforma fiscală.
Supape pe unde bugetul defulează
Alexandru Marco Drăgușin, co-prorietar al unei companii clujene de construcții și prefabricate din beton, consideră că angajarea lui Ilie Bolojan în reformarea economiei trebuie să excludă o pronunțare fermă în ceea ce privește proporția de diminuare a deficitului de 8,5 %. „Înțeleg că domnul prim – ministru a marșat pe un 7,5 % din start pentru acest interval de timp. A fost anunțată această reducere cu surle și trâmbițe. Doar că în momentul când pachetele de austeritate au fost aplicate, lucrurile nu au mai funcționat așa cum guvernul preconizase. Dovada o reprezintă faptul că de aproape un an România înregistreză, adică stagnează, în același deficit. Și nu mă mir, atâta timp cât conceptul modern de reformă nu înseamnă doar tăieri, chiar și de unde nu era cazul, ci și reduceri de cheltuieli, implicit de pensii speciale. Dumnul premier a declarat că reducerea pensiilor speciale nu atrage la buget sume importante. În schimb s-a atins de pensiile oamenilor de rând. Mă întreb, cât a colectat suplimentar la buget domnul prim-ministru din banii pensionarilor? S-au adoptat vreo șase pachete legislative prin asumarea răspunderii și se vor mai asuma probabil altele, căci „reforma” merge pe repede-nainte. Dar deficitul nu va scădea. Nu poți spera la o schimbare practicând aceleași metode. Pentru că sunt în continuare supape unde banul public defulează.
Economia merge „pe roți”, pentru ei!
„De pildă,- continuă Drăgușin – și-au luat, zilele acestea 17 autovehicule „Duster” în leasing, acolo, la guvern. Motivația? Așa spune legea. Dar în timp ce guvernul vorbește până la epuizare de protejarea și economisirea banului public, vorbește până obosește de responsabilitate bugetară, cancelaria primului ministru transmite un mesaj toxic: legile sunt pentru fraieri, cine deține puterea și banul public găsește mereu portițe. Nu puteau circula cu Loganuri în continuare? Ei spun că au luat măsuri să meargă economia. Da, merge, pe roți, pentru ei!” – spune Alexandru Drăgușin.
Creșterea TVA: un pumn în plex cu un „Junk” la orizont
Doriana Macavei, patron al unui lanț de cofetării – patiserii din Bistrița, cu desfacere și în județul Cluj, declară că anul în curs a fost unul extrem de greu pentru firma pe care o conduce. „Am sisizat deja cu vreo doi ani în urmă că România va traversa o criză financiară. Nu realizam însă ambitusul acesteia. Când a preluat guvernarea Ilie Bolojan speram ca reformele să relaxeze financiar bugetul României. Dar am rămas dezamăgită. Pe noi, ca firmă, ne-a corodat financiar așa-zisa reformă. Creșterea TVA a fost pentru noi ca un pumn în plex. În perioade grele, de criză, oamenii nu recurg lesne la produse de cofetărie, se orientează spre hrana de bază. Pentru a ne menține echilibrul financiar, a trebuit să creștem prețul produselor, în prinicipal din cauza TVA. Ca să nu mai spun de alte taxe. Noi, oamenii de afaceri onești, depunem eforturi extraordinare ca să menținem firmele în viață. Și care a fost rezultatul întregii game de măsuri austere? Un deficit bugetar care, după luni de zile de reformă, a înghețat la 8,5 %. Este evident că lucrurile nu merg bine. Eu cred că până și primul ministru realizează asta, chiar și coaliția, dar este greu să spui „Stop!”, pentrucă asta înseamnă să-ți recunoști ineficiența în guvernare. Eu cred că fără investiții și facilități fiscale țara asta nu-și revine financiar. Dar mă tem că atunci când se vor trezi guvernanții, să nu avem deja un rating „Junk”. Atunci cine mai vine să investească?” – spune Doriana Macavei.
Nu ne protejează nimeni!
Goran Duncsi este proprietarul unui complex apicol cu prisăci în județele Cluj, Sălaj și Bistrița. Acesta susține că „…anul 2025 s-a dovedit unul extrem de dificil pentru apicultura românească, cu pierderi masive atât la producția de miere, cât și la efectivele de albine. Seceta a redus drastic polenul, iar albinele nu s-au pregătit corespunzător pentru iernare. În primăvară au fost pierderi foarte mari, care au depășit 50% din familiile de albine, iar în unele județe procentul a fost chiar mai ridicat. Producția actuală se situează la doar 30% din nivelul unui an normal, ceea ce înseamnă o scădere de 70%. Într-un an bun, România produce 20.000–25.000 de tone de miere, însă în 2025 cifrele sunt mult sub acest prag. După ce că noi, apicultorii, traversăm o perioadă extrem de grea, România favorizează în continuare importurile masive de miere ieftină, care pun presiune pe apicultori. Nu te mai protejează nimeni. Ministrul Agriculturii s-a lăudat că va analiza acest aspect dar lucrurile continuă în defavoarea noastră. Medicamentele apicole, ramele, cutiile, ceara, toate s-au scumpit. Peste noi a venit o întreagă gamă de taxe și impozite. Mă întreb: asta este noua față a economiei de piață, asta este reforma? Mierea este un produs strategic, comuniștii știau asta și protejau producția indigenă de miere. Prin apăsări pe pedala accizelor până la podea nu faci reformă fiscală, eventual mai plombezi sacul bugetar dar nu-l umpli. Nici nu mă miră că deficitul se menține la 8,5 %. Nu vreu să fiu pesimist, dar cu astfel de constrângeri acel 7,4 % preconizat este o iluzie” consideră Goran Duncsi.
Beniamin Pascu
Articolul Oamenii de afaceri clujeni: Depunem eforturi supraomenești pentru un deficit bugetar „înghețat” la 8,5% apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
