July 20, 2024

În fața Policlinicii din Huedin a fost dezvelit vineri bustul medicului Vasile Pașca, personalitate care și-a pus amprenta în perioada interbelică asupra dezvoltării sistemului medical din oraș. Vasile Pașca a fost nu doar un bun medic al timpului, dar și un mare patriot care a făcut parte din Consiliul Național Român din Cluj și stegarul gărzilor din Cluj.

Inițiativa de a-l omagia în acest mod pe medicul Vasile Pașca aparține Clubului Rotary din oraș.

Dar pentru a-i cunoaște o bună parte din personalitatea medicului și patriotului Vasile Pașca, redăm cele mai importante evenimente trăite intens de acest ardelean născut în unul din satele Câmpiei Transilvane.

Vasile Pașca s-a născut la 27 februarie 1889, în localitatea Geaca, județul Cluj, fiind unul din cei șase copii ai Letiției și ai lui Ioan, preot ortodox. A urmat cursurile Facultății de Medicină din Cluj, pe care a absolvit-o în anul 1913. În timpul Primului Război Mondial, acesta a fost mobilizat în armata austro-ungară ca medic militar. În vremea „revoluției“ din 1918 (așa numea el Marea Unire), acesta a fost omul datoriei, fiind membru al Gărzilor Naționale Române din Cluj, după ce pusese bazele Gărzilor Naționale Române din comunele Geaca și Sucutard. Vasile Pașca a fost „stegarul gărzilor din Cluj“, aflându-se în fruntea Armatei Române și „partener de steag“ când a venit Generalul H. M. Berthelot. A făcut parte din Consiliului Național Român din Cluj (1918-1919) condus de Emil Hațieganu, îndeplinind calitatea de membru al Secției de organizare, informație și statistică sanitară. După instaurarea administrației românești în Transilvania, a lucrat ca medic la Clinica Chirurgicală din Cluj (între anii 1919-1920). La 20 octombrie 1920, Consiliul Dirigent l-a numit director la Spitalul din Huedin, unde a funcționat și ca medic chirurg până în 15 septembrie 1940. În această perioadă a acționat pentru ridicarea standardelor actului medical de la spitalul din Huedin, acesta fiind dotat cu aparatură nouă și renovat.

Noile autorități ungare instalate la Huedin, ca urmare a Dictatului de la Viena din 30 august 1940, l-au înlocuit cu un medic venit din Debrețin (Debrecen). Marcat de tragedia protopopului Aurel Munteanu, pentru a evita complicațiile de natură etnică, fiind cunoscut ca un mare patriot, a decis să se refugieze împreună cu familia sa la Baia de Criș, în județul Hunedoara, apoi la Buhuși, județul Bacău, unde a practicat în continuare medicina.

După revenirea Transilvaniei la România în anul 1945, acesta s-a întors la Huedin, fiind medic la spital până în 16 august 1952, atunci când autoritățile comuniste l-au arestat din considerente politice. Îndeplinise (în anul 1938) pentru scurt timp funcția de primar al Huedinului și a fost membru al consiliului local, fapte imputabile de către comuniști. După eliberarea din închisoare la 7 august 1953, fiind un bun medic, s-a creat special pentru el un post de medic de gardă pentru după-masă la spitalul din Huedin.

Regimul comunist încadrându-l ca „mic burghez“, i-a confiscat casa și cele 9,23 hectare de teren (terenul respectiv situat la ieșirea din Huedin înspre Tetiș care este numit și acum de către localnici „Grădina Pașchii“), unde intenționase să ridice un sanatoriu.

După pensionare, pensia fiind mică, ajungând în anumite momente să își vândă și cărțile sau alte obiecte din casă, în perioada 1958-1959 a fost nevoit să se angajeze la un spital din Hunedoara, dar activitatea i-a fost întreruptă, fiind din nou arestat între 10 septembrie 1959 și 1 martie 1960, sub acuzația de „uneltire contra ordinii sociale“.

După eliberare a revenit la Huedin, dar din cauza unor probleme de sănătate datorate detenției și vârstei înaintate, în ultimii ani de viață s-a mutat la Hunedoara, fiind îngrijit de fiica sa, Elena. Acolo a decedat la frumoasa vârstă de 88 de ani, iar pentru că era foarte atașat de Huedin, ultima sa dorință a fost să fie îngropat aici, alături de cei trei fii ai săi, Ioan, Liviu și Vasile, ceea ce s-a împlinit prin grija soției Viorica și a fiicei Elena.

Pe lângă activitatea pe plan medical, a fost deosebit de activ și în viața cultural-religioasă a Huedinului și a zonei înconjurătoare. S-a implicat intens în reorganizarea activității parohiei Huedin, ca membru în primul Consiliu Parohial, fiind ales epitrop la 5 decembrie 1920. Pe această linie, s-a implicat în amenajarea primei capele ortodoxe din Huedin, la Școala Medie de Stat, între anii 1921-1925. În paralel, începând cu anul 1923, îl găsim alături de protopopul Aurel Munteanu între donatorii de fonduri pentru construirea bisericii ortodoxe, iar în anul 1925 a și prezentat primul plan al acesteia (ca membru al Comitetului de edificare). S-a implicat activ în ridicarea bisericii „Catedrala Moților“.

Ca reprezentant al intelectualității românești din Huedin, a fost implicat în multe manifestări culturale și civice, ținând numeroase conferințe în satele din cadrul Despărțământului Huedin al ASTREI, precum și în cadrul Casinei Române din Huedin. Aceasta din urmă își propusese încă de la înființare, la 24 ianuarie 1921, închegarea socială a intelectualilor din Huedin și jurul său. A colaborat la mai multe reviste ale vremii, cum au fost „Huedinul, Societatea de mâine“ sau „Ardealul“ și a realizat un prim studiu privind istoria Huedinului intitulat „Date monografice despre comuna Huedin și satul Bicălat“.

Personalitate marcantă, un om în slujba oamenilor, dr. Vasile Pașca și-a pus amprenta nu doar asupra spitalului din Huedin, ci și asupra întregii zone pe care acesta o deservește.

Dezvelirea bustului a avut loc, vineri, în prezența conducerii și membrilor Clubului Rotary Huedin, a primarului orașului, Mircea Moroșan, și el medic de meserie și membru al Clubului Rotary, a preotului Mircea Dejeu, care a sfințit lucrarea și a înălțat rugăciune pentru sufletul medicului Vasile Pașca.

Șeful administrației locale a prezentat asistenței o bună parte din bogatul CV al celui ce este așezat în Piața Victoriei din Huedin, ca parte a istoriei acestui oraș, ce trebuie cunoscută de generațiile de azi și cele viitoare, iar sursa sigură fiind chiar Caietul de studiu pentru istoria locală a Huedinului, parte componentă a proiectului implementat de Asociația Actived 2013 Huedin, finanțat de Consiliul Județean Cluj.

Pentru deosebita contribuție la realizarea acestui bust merită felicitările de rigoare col (r) Valentin Sucilă, Lucian Giurgiuman, prof. univ. arhitect, Ioan Păsat, Nicolae Doru Avram și Iuliu Gaidoș.

Dumitru VATAU

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *