Pe scena Operei Naționale clujene, Maria de Buenos Aires/tango operita de Astor Piazzolla (1921-1992) și Horacio Ferrer (1933-2014), are o istorie interesantă, cu început în 2008, 31 martie. Apoi, sunt de reținut, cronologic vorbind, 18 februarie și 1 octombrie (colaborare cu ANMGD), dar și 9 mai 2010, premieră prezentată în cadrul Opera Europa/European Opera Days, reținând echipa artistică: Mihaela Bogdan Sandu (regia), Anca Opriș Popdan (coregrafia), Gabriel Văsuț (scenografia), Andrei Șchiopu (costume), Iulia Merca (Maria), Ionuț Caras (actor TN Cluj-Napoca), Marcelo Nisinman (Argentina, bandoneon), Daria Drăguș (La Nina Maria), Florin Pop (La Voz de un Payador, Porteno Gorrion, Analista Primero).
După 15 ani, vineri 27 iunie 2025, putem vorbi despre o Maria de Buenos Aires ca despre o premieră, o experiență artistică nouă care sper să aibă vizibilitatea scenică dorită. Pentru că că avem de-a face cu o Maria de Buenos Aires bine pusă în scenă-regia Mihaela Bogdan Sandu, coregrafia Anca Opriș Popdan, decoruri & costume Magdy Hawash-, bine interpretată-Roxana Șelariu/Maria; Hector Lopez/El Duende, La Voz de un Payador, Porteno Gorrion, Analista Primero; Giancarlo Palena/bandoneon; Hanna Hordoan Szekely/La Nina Maria-, dinamică și incitantă prin muzică (tango tradițional, nuevo tango, jazz, muzică clasică și contemporană), versuri, acțiune, locație (Buenos Airesul anilor 20; lumea hoților, a prostituatelor, găștilor de cartier), referințe religioase (apropierea de Maria, mama lui Iisus; magii…), cultură, sud-americană în cazul de față. Nu în ultimul rând, Maria de Buenos Aires este un act artistic interactiv, sincretism al artelor, de la muzică și dans la poezie și teatru.
Momentele muzicale-Alevare, Tema de Maria, Balada para un organico loco, Yo soy Maria, Milonga Carrieguera por Maria la Nina, Fuga y misterio, Poema Valseado, Tocata rea, Miserere canyengue de los ladrones antiguos en las alcantarilas, Contramilonga a la funerala por la primera muerta de Maria, Tangata del alba, Carla a los arboles chimeneas, Aria de los analistas, Romanza del duende poeta y curda, Allegro tangabile, Milonga de la anunciacion, Tangus dei-evidențiază două voci anume croite pentru această lucrare, voci clare și precise, Hector Lopez (concentrat, trăiri intense în și prin multitudinea de roluri) și Roxana Șelariu, o Maria zeiță și vagaboandă, o Maria tango, pasiune fatală, mister, o Maria a dragostei, trandafirul unui te iubesc, bariera lingvistică fiind depășită cu brio.
Producție ambițioasă, Maria de Buenos Aires evidențiază virtuțile dansului și ale dansatorilor, faptul că vârsta dansatorilor corespunde cu cea a personajelor interpretate, cu plus în omogenitatea ansamblului; evidențiază Orchestra ONR Cluj, integrată acțiunii, colaborare perfectă cu soliștii și dansatorii; decorul, costumele, light designul și elementele vizuale ce servesc și potențează textul, muzica și acțiunea, scenele vivante dacă admiteți ideea. Nu în ultimul rând, evidențiază lucrarea duo-ului Astor Piazzolla-Horacio Ferrer/versuri. Un Piazzolla numit și văzut de muzicologi drept the tango killer, dar unul ce impune prin controversatul și radicalul nuevo tango, inovații în ceea ce privește contrapunctul, de aici și ritmurile noi, armoniile cuceritoare, sonoritățile timbrale, culorile instrumentale tot altele de la o scenă la alta. Ca o concluzie, câmpul sonor-vizual recrează atmosfera argentiniană.
Horacio Ferre a fost preferatul lui Piazzolla. Colaborarea lor este un elogiu adus tangoului, spectacolului de cabaret din timpuri de mult apuse, credinței. Credinței în…tango! Ca să fim înțeleși.
Maria de Buenos Aires duce cu gândul la o altă Maria, cea din musicalul Poveste din Cartierul de Vest de Leonard Bernstein/premiera în septembrie 1957, ambele povești despre viață și moarte, despre iubire și gelozie, supraviețuire în medii ostile și nu numai.
Toate cele scrise pledează pentru Maria de Buenos Aires intrată în repertoriul curent.
Demostene Șofron
Articolul Opera Națională Română Cluj-Napoca/Opera Aperta 9 – Maria de Buenos Aires de la muzică și dans la poezie și teatru apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
