La Centrul Agro Transilvania din Dezmir forfota este în toi. A venit toamna, apriovizonarea pentru sezonul rece nu mai poate aștepta, gospodinele și cei ai familiei care le însoșesc trec încet prin fața standurilor, privesc cu atenție produsele și – mai ales – prețurile, iar când termină de parcurs rondul pieței se opresc la tarabele unde consideră că marfa expusă satisafce condițiile de calitate, iar portofelul poate face față prețurilor. În incintă se intră cu autoturismul contra sumei de 4,00 lei. Deși există parcare, din cauza cantităților mari de produse care se cumpără sau pe care comercianții le descarcă din microbuzele de marfă și tiruri, beneficiarii accesează cu autoturismele aleile înguste, amestecul de pietoni și mașini dând naștere la aglomerații, vociferări, reproșuri între pietoni, negustori și șoferi.
Mărfurile sunt de peste tot, prețurile se negociază
Dar oferta de toamnă este bogată, masa de legume și fructe puse la vânzare acoperă o paletă largă de produse, de la roșii, gogoșari, ardei, conopidă, castraveți și ceapă, la prune, mere, piersici, struguri, pere și chiar smochine. La comercianții en-gros se găsesc și produse din import: portocale, kiwi, migdale, mandarine, struguri. Unii vânzători, mai ales cei de legume, ajung la Cluj din județele din Sudul și Vestul țării – Ialomița, Teleorman, Olt, Dol, Gorj, Arad, Caraș-Severin – alții, cei care vând fructe, își aduc produsele din Sălaj, Maramureș, Mureș, Argeș, Bihor, Harghita. O mare parte dintre comercianți vând direct din mașini, alții își expun marfa în gherete, alți pe mese improvizate sau direct la cântare.
Zilnic, în Centrul Agro Transilvania, unde funcționează și câteva firme en-gros, se descarcă zilnic sute de tone de produse românești și de import. De altfel, Centrul deține o platformă on-line de comercializare en-gros de produse, tonete de comercializare și depozitare, spații de congelare și refrigerare. Cifra de afaceri a centrului s-a ridicat în anul 2023 la 6.249.578,00 lei, cu un profit de 1.345.081,00 lei.
În privința prețurilor, acestea din start sunt mai mici decât în oricare altă piață din municipiul Cluj Napoca. Condiția este ca marfa vrac pe care o cumperi să fie în cantități mari, de la 10 kg în sus sau la sac. Astfel, roșiile se vând cu 5 lei/Kg, gogoșarii – 6,50 lei / Kg; vinetele – 3,50 lei/ kg, ceapa albă – 2,50 lei / kg, ceapa roșie – 7,00 lei /kg; ardeilul capia- 6,50 lei/ kg; ardeiul gras – 5,50 lei/ kg; castraveții – 6,00 – 7, 00 lei/ kg; conopida – 9,00 kg; dovleceii – 2,50 kg; Fasolea boabe – 12,00 – 13,00 lei / kg; usturoiul – 14,00 – 20,00 lei/ Kg; varza albă – 3,50 lei/kg; varza roșie – 6,00 lei /kg, piersicile – 7,00 lei/kg; strugurii – 6,00 lei/kg; prunele- 4,00 lei/kg; nectarinele – 7,00 lei/ kg; merele – 3,00 – 4,00 lei/Kg, pepenele galben – 5,00 lei/kg; penele verde – 2,50 lei/ kg.
Un an greu, cu scumpiri și secetă
Pentru Crinu Costinaș, agricultor din Telorman, drumul Clujul începe în iunie și se termină în noiembrie. Toată vara el și soția stau în centru de la Dezmir, iar aprovizionarea este asigurată ritmic de fiul său. Toți sunt agricultori, iar baza producției este dată de legume și de pepeni. Spre toamnă se adaugă strugurii. „Vin de ani de zile Cluj și nu ne este ușor. Astăzi totul s-a scumpit, de la combustibil la răsaduri, semințe, soluții pentru dăunători. De asemenea taxele și impozitele sunt tot mai greu de suportat. Noi, producătorii, ne mai ajutăm cu APIA, dar seceta de anul acesta a fost distrugătoare pentru agricultori. Acolo, în grădinile pe care cultivăm legumele, avem o fântână și reușim cu pompa hidraulică să asigură apa necesară. Dar anul acesta aproape a secat și am adus apă cu bidoanele de plastic de la un pârău. A fost foarte greu. Eu zic că prețurile din piață nici nu reflectă eforturile pe care le-am depus anul acesta!”- spune Crinu Costinaș.
Maria Paap, din județul Sălaj, deține o livadă de pruni din mai multe soiuri. De patru ani, în fiecare toamnă vine la centrul din Dezmir pentru livrarea en gros a mărfii. „Dau numai cu lada, spune Maria Paap. O ladă are cam 7 kilograme. Aduc două, trei transporturi de câte trei tone, la câteva zile distanță. Eu am trei soiuri de prune, dar nu vin cu toate odată: galbene, soiul Keckman, pe care le aduc primele, prune Renclod și prune Bistrițe, pe care le aduc ultimele. Se cumpără pentru gem. Astăzi dau cu patru lei kilogramul la lădiță. Am clineții mei, nu mă plând. Până seara dau toată marfa!” precizează Maria Paap.
Cine nu se pricepe la grădinărit, crede că varza este buruiană!
Ioan și Saveta Marchiș aduc cartofi și varză din zona Sfântu Gheorghe. Sunt la al doilea transport în decurs de o săptămână. „Aducem pentru clujeni varză albă, varză roșie și gulii. Anul acesta a fost extrem de greu din cauza secetei. Verzei, ca să dea rod frumos, îi trebuie apă, iar apa s-a scumpit foarte mult. La un moment dat ni s-a interzis să udăm grădina cu apă de la rețea. Ne-am chinuit aducând apă de la doi kilometri, dintr-un pârâu, cu butoaiele de plastic. Eu cred că prețul pe care îl cerem, de 5 lei la „albă” și 6 lei la „roșie” nu este mare. Costurile de producție au fost mari anul acesta. Parcă și pământul nu mai este același după seceta asta. S-a nisipat, s-a uscat, și-a pierdut din calități. Dacă și la anul va fi secetă, obligatoriu va trebui să trecem pe alte soiuri de legume. Dar, în general, grădinăritul însemană udat des, iar asta costă” spune Ioan Marchiș.
Sprea seară, centrul se golește, comercianții își reașează ceea ce a mai rămas din marfă, este momentul socotelilor. Unii au reușit să vândă tot, alții mai așteaptă, alții se pregătesc ca a doua zi, în zori, să le sosească un nou transport de acasă. Viața de agricultor sau de comerciant nu este ușoară. Nu întodeauna ceea ce câștigi este pe măsura strădaniei. Dar unii facă asta de ani de zile, s-au învățat și le este greu să facă altceva. S-au obișnuit cu drumul Clujului, cu statul în soare și în ploaie, cu arșișa și cu frigul, cu pretențiile cumpărătorilor, cu mofturoșii, cu toți. Vorba lui Ioan Marchiș din Sfântu Gheorghe: „Cine nu se pricepe la grădinărit, crede că frunzele de varză sunt buruieni!”
B.Pascu
