”Ne pregătim mereu să asigurăm starea de sănătate a populației, atât în prevenire, diagnosticare, cât și în tratamentul afecțiunilor. Din păcate, la ora actuală mare parte a activității noastre e dedicată tratamentelor, pentru că pacienții ni se adresează în stadii ale bolii care impun cu necesitate o astfel de procedură. De peste un deceniu fac parte din echipa care administrează activitatea marii unități sanitare clujene: un deceniu dacă punem la socoteală și perioada în care am fost șef de secție, apoi director medical al instituției. În paralel, mi-am continuat activitatea didactică la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) «Iuliu Hațieganu», activitate pe care o desfășor și în prezent cu mare drag. Mulțumesc cotidianului «Făclia» pentru buna colaborare, pentru sprijinul acordat în comunicarea noastră cu comunitatea clujeană”, a subliniat managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU), prof. univ. dr. Claudia Gherman, în interviul acordat celei mai citite publicații clujene.
Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU)
Am adresat doamnei director general al SCJU, prof. univ. dr. Claudia Gherman, o extinsă suită de întrebări referitoare la activitatea cotidiană a SCJU; situația infecțiilor cu COVID 19 la ora actuală; Laboratorul de Radiologie Intervențională; proiectele aflate în derulare, printre care și cel de prevenire a infecțiilor nosocomiale; stadiul actual al lucrărilor la Centrul de Patologie Cerebro-Vasculară și Neurochirurgie; dotările din secțiile ATI, din blocurile operatorii și din cele două secții de neonatologie. Iată răspunsurile primite:
Prof. univ. dr. Claudia Gherman: A ne referi la activitatea cotidiană a spitalului înseamnă a vorbi despre un perpetuum mobile, pentru că acesta e specificul instituției clujene – ”foc continuu”, 24 de ore din 24, 7 zile din cele 7 ale săptămânii, 365 de zile ale anului. Practic, derulăm o asiduă activitate medicală care ne responsabilizează zi de zi. Avem în vedere toate sectoarele care compun aria complexă a muncii medicale. Eu, de pe poziția pe care o ocup, trebuie să asigur o activitate competentă, profesională, la standarde înalte. Mie îmi revine sarcina să asigur suportul acestei activități medicale, suport care are mai multe componente. Subliniez că prin tot ceea ce face, aparatul administrativ al instituției infirmă complet imaginea bugetarului de prisos, fără rezultate, care nu face nimic. Noi desfășurăm o activitate administrativă care implică, în primul rând, o bună gestionare a resursei umane. Eu pun accentul pe acest lucru, fiind obiectivul principal atunci când mi-am asumat calitatea de manager. Gestionând resursa umană avem nevoie și de un sistem dinamic al achizițiilor publice, precum și de un serviciu tehnic operativ, concordant cu acțiunile administrative. Ne gândim, cu evidență, la creșterea performanțelor spitalului, care a lasat pe seama trecutului obișnuințele funcționării clasice, consfințite prin îndelungată practică. Legislația actuală limitează numărul de angajări în sistemul sanitar, dar noi ne-am asigurat o cotă de echilibru. Și în clipa de față avem în desfășurare concursuri pentru poziții de asistenți medicali. Pentru toamnă, este pregătită o nouă sesiune de concursuri pentru posturi de medici și asistenți medicali. Mă bucur că am găsit înțelegerea necesară la minister, că lucrurile sunt așezate, că activitatea noastră atinge țintele preconizate. Sigur, resursa finaciară este extrem de importantă fiindcă asigură substratul necesar muncii noastre. Nu avem alte surse de finanțare decât oportunitățile care ni se oferă. În primul rând este relația cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), stipulată legislativ. E o configurație perfectibilă. Mi-aș dori ca la CAS să fie create grupuri de lucru în care să fie consultați specialiștii: ei trebuie să spună care specialitate anume este consumatoare de fonduri, în raport cu alte specialități, și nu care este mai importantă. Am în vedere chirurgia robotică și terapia intensivă, cărora ar trebui să li se aloce un buget corespunzător. Cea de-a două axă de finanțare a unui spital este cea a proiectelor. Sunt linii de finanțare pe care trebuie să le detectăm la timp, pentru a nu pierde oportunitatea ivită. Proiectele odată lansate, prevăd o perioadă scurtă pentru depunerea lor spre finanțare. Pe parcursul ultimilor 3 ani și jumătate din mandatul meu, am încheiat proiecte, avem o suită în desfășurare, am depus noi poiecte și le vom transmite, pentru finanțare, pe cele tocmai elaborate. Toate totalizând sume consistente, distribuite celor 33 de clădiri medicale (în total sunt 40), celor 50 de secții, compartimente și laboratoare. Aceste sume divizate pe specialități vor fi completate. Nu am lăsat în penumbră nici o secție. Am încercat să dezvolt tot ceea ce cuprind serviciile medicale în raport cu cerințele actuale. Unul dintre proiecte, în valoare de peste 46 de milioane de lei, cu perioadă de implementare mai 2021 – decembrie 2022, dar continuat și în 2023, a vizat îngrijirea persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 (Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus), care a cauzat epidemia de COVID 19. Avem și la ora actuală cazuri izolate de COVID, pe care le gestionăm, dispunând de aparate medicale necesare, iar personalul fiind deja în perfectă cunoștință de cauză în privința COVID. În timpul pandemiei, complicațiile au fost generate mai ales de numărul insuficient de aparate de oxigen din dotare. Decesele din timpul pandemiei au fost cauzate de lipsa de oxigen în schema de tratament. Prin proiectul de 46 de milioane de lei, am achiziționat echipamente, materiale de protecție dar mai ales aparatură performantă extrem de importantă pentru salvarea celor infectați cu SARS-CoV-2. Spitalul Clinic Județean de Urgență a tratat 4.000 de cazuri cu SARS-CoV-2 în pandemia care a speriat întreaga lume. Achiziția de angiografe în valoare de peste 1 milion și jumătate de euro a fost mai mult decât binevenită pentru spitalul nostru. Am putut, astfel, efectua examinări medicale performante. În acest moment este funcțional la SCJU și inclus în Programul Național de Sănătate, Laboratorul de Radiologie Intervențională. Am accesat fonduri absolut necesare, prin Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM). A fost primul proiect cu care mi-am început activitatea de manager la Spitalul Clinic Județean de Urgență, în ianuarie 2021.
Imagine din Laboratorul de Radiologie Intervențională
Tot prin POIM, am derulat lucrări de refacere, modernizare și extindere a sistemelor de furnizare de oxigen și de alimentare cu energie electrică, precum și a celor pentru asigurarea securității în caz de incendiu, proiect în valoare de aproape 10 milioane de lei. O concluzie trasă din pandemia cu COVID 19: stăteam modest, chiar dacă nu am avut niciodată incidente în privința instalațiilor electrice, a celor de prevenție și intervenție în caz de incendiu, ori a instalațiilor care furnizau oxigen și fluide medicale la pacienți. Însă a fost vorba de necesități de bază, SCJU dezvotându-se, nu mai putea furniza servicii optime pacienților. Proiectul menit să asigure fluide medicale a fost recepționat de curând: a inclus 25 de clădiri și 12 clinici unde s-au schimbat tablourile electrice, instalațiile și coloanele de alimentare a tablourilor furnizoare de energie electrică. Iar la Clinicile unde am avut secțiile medicale 1 și 2 de COVID 19 și unde s-a constatat această deficiență, s-a investit cu folos pentru îmbunătățirea rețelei de furnizare de fluide medicale și în special de oxigen. E, așadar, o realizare de care putem să fim mândri, a fost un proiect de mare anvergură. Derulăm, în prezent, programe acceptate pentru finanțare, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). A fost oportunitatea să depunem cel mai important și atotcuprinzător proiect din punct de vedere financiar cât și al impactului cert pe care îl va avea la nivel național. Este vorba de înființarea Centrului de Patologie Cerebro-Vasculară și Neurochirurgie, unic în România pe această configurație și specializare, și cu totul necesar ținând cont de incidența accidentelor vasculare înregistrate în ultimul timp (n.r. : în România se intervine medical, anual, în aproximativ 60.000 – 70.000 de accidente vasculare cerebrale. Circa 55.000 sunt accidente vasculare cerebrale (AVC-uri) ischemice iar restul sunt hemoragice, potrivit Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral/ALIA). AVC-ul este devastator în evoluția lui, dacă nu se intervine medical imediat. La ora actuală, dispunând de mijloace terapeutice pentru a salva pacienții cu AVC de la complicații, în primele 6 ore, este inacceptabil să nu întreprindem procedurile medicale necesare, la Cluj Napoca. Am depus toate eforturile și din fericire am câștigat și acest proiect în valoare de 230.734.270 de lei, care e în derulare, cu respectarea perfectă a termenelor de execuție.
Tot ca o consecință a pandemiei de COVID 19, s-a constatat o mare susceptibilitate a pacienților de a dezvolta infecții nosocomiale – sintagmă care denumește boli infecțioase (n.r.: provocate de bacterii, precum Escherichia coli sau Staphylococ auriu, și dobândite de un pacient în cursul unei spitalizări). Nu orice infecție nosocomială înseamnă, implicit, malpraxis. În acest sens vom avea mult de lucru atât pe partea juridică, cât și pe partea de comunicare și de informare. Dar: realitatea spune că există infecții nosocomiale și că acestea nu vor putea fi eradicate în totalitate: nici un centru medical din lume nu a reușit o atare performanță. Numai că, infecțiile nosocomiale, care apar la bolnavii care sunt spitalizați o perioadă îndelungată, pot fi limitate în evoluția lor. Important: numai pentru un bolnav cu o patologie complicată se poate accepta o spitalizare pe o perioadă îndelungată, pentru că duce inevitabil la apariția unei infecții nosocomiale cu care ajunge să lupte absolut tot personalul secției respective. Infecția nosocomială trebuie să fie raportată corect, în caz contrar nu poate fi tratată corespunzător. Nu poți să spui că respectivul pacient nu are infecție nosocomială, câtă vreme trebuie să i se administreze cele mai performante antibiotice. La SCJU avem nevoie de susținere pentru reducerea ratei infecțiilor nosocomiale în clădirile clinice care au peste 100 de ani. S-a înțeles acest lucru. La nivel de axă de finanțare prin PNRR, am depus un proiect pe care îl derulăm în prezent, în valoare de aproximativ 36 de milioane de lei. Am defalcat acest proiect pe 6 obiective mari, astfel încât să îmbunătățim condițiile de spitalizare la ATI, blocurile operatorii și secțiile care au fost și vor rămâne cu patologie concentrată infecțioasă. Este un proiect prin care vom achiziționa aparatură medicală performantă și vom apela la toate procedeele moderne de dezinfecție. Este important să asigurăm și mobiliereul adecvat, cu suprafețe ușor dezinfectabile, neaderente, în saloanele în care sunt spitalizați pacienți cu patologie infecțioasă, pentru că vorbim de niște bacterii extrem de ”șmechere” care se adaptează la orice antibiotic. Acest proiect aflat în derulare va fi finalizat în luna martie 2025. SCJU are două din puținele secții de neonatologie din țară, de înalt rang, II și respectiv III, capabile să trateze cele mai complicate patologii. Linii de finațare prin PNRR au vizat secțiile de neonatogie de rang înalt – cunoscute ca fiind de rang III. Proiectul SCJU este în valoare de aproape 17 milioane de lei și permite dotarea cu echipamente speciale a acestor două secții. În paralel, proiectul ne facilitează înființarea și dezvoltarea unui Centru de Simulare care va permite personalului care va lucra cu acești bebeluși care au de la 500 de grame până la greutatea normală, când părăsesc spitalul. Nu se pot face manopere direct pe acești bebeluși care au o greutate sub un kilogram, dar e nevoie de exerciții, de cursuri de pregătire cu echipamente, cu manechine și desigur cu instructori. Proiectul prevede și îmbunătățirea metodelor de screening (n.r.: testele screening au ca scop diagnosticarea bolii în stadii în care aceasta poate fi tratată) adresate născuților prematur. Noi derulăm de peste 10 ani, cu mijloacele pe care le avem și cu resurse proprii, programe de screening.
ATI din secțiile de nou-născuți, la SCJ
Avem și un proiect pentru care așteptăm semnarea contractului de finanțare cu autoritatea contractată și care vizează digitalizarea activității spitalului. Digitalizarea se impune pentru circulația și stocarea informațiilor în condiții de siguranță și confidențialitate. Avem nevoie de sisteme informatice performante, interconectate, securizate. Proiectul e în valoare de aproape 5 milioane de lei. Noi am dezvoltat sistemul de programare on-line a pacienților, dar nu este suficient. SCJU are structuri distincte, însă disparate. Pe de altă parte, proiectul trebuie să ne permită să ne securizăm serverele și soft-ul aferent. Dar digitalizarea se va efectua și va ușura munca medicilor. În aceste luni de vară am depus, pentru finanțare, și două proiecte care vizează structuri importante ale spitalului. Primul se referă la dotarea Laboratorului de genetică și anatomie patologică pentru diagnosticul cancerului, în valoare de aproape 10 milioane de lei, pentru care am consultat, ca sursă documentară, proiectele de sănătate transmise prin Fondul European de Dezvoltare. Acest proiect are în vedere tratamentul personalizat în funcție de profilul tumoral identificat la pacient. Cel de-al doilea proiect, în valoare de 25 de milioane de lei, vizează dotarea secției de oncologie cu aparatură specifică de diagnostic și tratament al cancerului. Sperăm ca, obținând această finanțare, să achiziționăm două aparate de Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) de ultimă generație. Nu e mult deloc pentru cele 1.542 de paturi ale SCJU. Avem, anual, 53.000 de pacienți externați de la SCJU. Un aparat RMN va fi destinat pacienților care urmează tratamente în ambulator, iar cel de-al doilea pacienților internați. Dispunem și la ora actuală de aparate RMN, dar sunt funcționale de peste un deceniu, prin urmare trebuie să le înlocuim cu altele noi. În paralel, avem nevoie de un computer tomograf cu destinație dentară pentru că avem în structură o secție și un compartiment puternice, recunoscute la nivel internațional, de chirurgie maxilo-facială. Într-o singură secție sunt 3 profesori universitari care au și atribuții înalte la nivel academic și care, performând, au nevoie de această dotare tehnică. La Cluj a fost excepțională activitatea medicului chirurg prof. univ. dr. Teofil Lung, unul dintre cei mai buni specialişti în chirurgie maxilo-facială din România, cu peste cu 7.000 de operaţii dificile la activ. O afecțiune malignă căreia îi acordăm maximum de atenție este cancerul digestiv, în continuă creștere. Poluarea, alimentele ultraprocesate, stresul, scăderea imunității sunt cauze ale afecțiunilor oncologice din zilele noastre. Secția de gastroenterologie a SCJU este foarte bine dezvoltată. Iar Laboratorul de Endoscopie oferă servicii de înalt nivel. Sunt de succes procedurile de endoscopie intervențională. Din decembrie 2023 se practică și se testează procedee moderne, printre care și extragerea calculilor pe cale endoscopică, fără o intervenție chirurgicală majoră. De asemenea, avem o linie funcțională de gardă axată pe hemoragii digestive superioare. Ieri am depus o solicitare pentru o nouă linie de finanțare, din fonduri de la bugetul de stat, care vor fi alocate prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităţilor Spitaliceşti. Ne dorim ca prin proiectul depus să refacem și extindem corpuri de clădiri ale SCJU, în special pentru Terapie Intensivă și blocurile operatorii. Prin noul proiect doresc să supunem atenției autorităților Clinica de Ortopedie, cu cele 116 paturi, dintre care zece de Terapie Intensivă, și cu linie de gardă care rezolvă cazuri dificile de traumatologie. În sezonul rece, Clinica de Ortopedie a avut și câte 127 de urgențe pe noapte, la camera de gardă, așadar un volum mare de activitate, ca să nu mai vorbim de cazurile de politraumatologie survenite în accidente rutiere, de motociclete mai ales, sau în cele de parapante, în urma cărora a fost necesară o protezare de șold, de genunchi sau de alte articulații. Recunoaștem, în Clinica de Ortopedie nu sunt condiții optime. Dar vom avea șansa să le facem optime prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităţilor Spitaliceşti, SCJU fiind eligibil pentru o susținere financiară necesară. Pentru finanțare din fonduri europene am depus un proiect menit să optimizeze serviciile oferite de ambulatorii. Preconizăm să dezvoltăm patru ambulatorii și alte două laboratoare de care avem mare nevoie și pe care doresc să le fac funcționale în timpul mandatului meu la conducerea instituției. Unul dintre ele este, practic, funcțional după ce a intrat în relații contractuale cu CAS, în 2023. E vorba de Laboratorul de balneofiziokinetoterapie. Al doilea este Laboratorul de Radioterapie, destinat pacienților oncologici.
Directorul general al SCJU, prof. univ. dr. Claudia Gherman, și ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila
Carmen FĂRCAȘIU
