Noua Lege a Pensiilor, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, recunoaște drepturile pensionarilor astfel încât sunt valorificate în calculul pensiei veniturile contributive care anterior nu erau valorificate (de exemplu, sporuri nepermanente, prime, premii, al 13-lea salariu, ore suplimentare, acord global etc.) și care sunt prevăzute în HG nr. 181/2024. Pentru perioadele de după aprilie 2001, nu sunt necesare documente justificative pentru veniturile nepermanente, deoarece aceste informații sunt deja stocate în bazele de date electronice. Pensionarii trebuie să solicite angajatorilor în activitate adeverințe cu sporurile nepermanente, conform formatului prevăzut în Anexa nr. 6 din Legea 360/2023.
Făclia de Cluj vă prezintă principalele modificări aduse de noua Lege a pensiilor.
Actul normativ are la bază patru principii: contributivitatea, stabilitatea, solidaritatea și egalitatea.
Principiul contributivității este consolidat prin condiționarea stagiului minim si complet de cotizare de vechimea realizată efectiv.
Principiul stabilității contribuției la sistemul public de pensii este un principiu nou potrivit căruia stagiul de cotizare realizat peste 25 de ani să fie ajustat cu un număr de puncte pentru stablitatea în câmpul muncii.
Principiul solidarității conform caruia asigurații sistemului public de pensii își asumă reciproc obligații.
Principiul egalității potrivit căruia beneficiază de tratament nediscriminatoriu, în ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.
Legea nr.360/2023 prevede patru tipuri de pensie: pensie pentru limită de vârstă; pensie anticipată; pensie de invaliditate; pensie de urmaș.
Pensia pentru limită de vârstă
Modificările aduse de noua lege la pensia pentru limită de vârstă sunt următoarele: accesul la pensia pentru limită de vârstă este condiționat de realizarea unui stagiu minim de 15 ani contributiv. La totalizarea stagiului minim de cotizare nu se au în vedere perioadele asimilate și perioadele necontributive. Excepție o constituie perioada de maternitate/paternitate care va fi avută în vedere la calculul vechimii necesare pentru deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă. 2. Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare mai mare de 5 ani peste stagiul complet de cotizare contributiv de 35 de ani pot ieși la pensie pentru limită de vârstă, cu cel mul 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionate prevăzute în anexa nr.5 .
Pensia anticipată
Accesul la pensia anticipată este condiționat de realizarea unui stagiu complet de cotizare contributiv de 35 ani. Pensionarea anticipată se realizează cu reducerea maximă de 5 ani din vârsta standard de pensionare prevăzută de lege. Procentul maxim de penalizare al pensiei anticipate este de maxim 24% .
Pensia de invaliditate
Legea menține în continuare cele trei grade de invaliditate. Noutatea pentru această categorie este legată de redefinirea gradelor de invaliditate în funcție de deficiența funcțională a persoanei ( grav, accentuat sau mediu). Pentru oricare dintre gradele de invaliditate în funcție de natura afectării capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.
Pensia de urmaș. Se mențin prevederile din legislația veche.
Egalizarea vârstelor standard de pensionare pentru bărbați și femei
Egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a barbaților, la 65 de ani, eșalonat până în anul 2035. În prezent atingerea vârstei standard de pensionare la femei de 63 de ani și se face eșalonat până în 2030. Conform anexei nr. 5 din lege, eșalonarea vârstei standard pentru femei se va face, conform criteriilor din jalon, până în anul 2035.
Reducerea vârstei standard de pensionare pentru femeile cu mai mulți copii
Femeile care au stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de lege și care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare astfel: 6 luni pentru primul copil, un an pentru doi copii, mergând cu reducerea până la 3 ani si 6 luni, pentru 7 sau mai mulți copii. Reducerea vârstei de pensionare prevăzută în tabelul din lege se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani. Pentru acest beneficiu femeile vor prezenta copii după certificatele de nastere ale copiilor și o declarație pe proprie răspundere că au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani.
Această reducere se poate cumula și cu reducerile în baza grupelor de muncă.
Formula de calcul a pensiilor
Formula de calcul a pensiilor este reprezentată de două elemente: un VPR care reprezinta valoarea punctului de referință și numărul total de puncte.
PENSIE = VPR x NR. Total de puncte
VPR (valoarea punctului de referință) = VPP:25 NR. TOTAL PUNCTE = puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte asimilate /necontributive.
Noutatea în cadrul formulei o reprezintă nr. de puncte de stabilitate acordate pentru anii contributivi realizati peste 25 de ani.
La calculul numărului total de puncte se va adăuga și un număr de puncte de stabilitate pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare contributiv de 25 de ani, si anume: -0,50 puncte /an pentru anii din internalul 26-30 inclusiv; -0,75 puncte/an pentru anii din internalul 31-35 inclusiv; -1 punct/an pentru anii din intervalul 36-40-etc.
Aceste puncte se vor acorda doar pentru anii contributivi care nu se suprapun cu anii de pensie!!!
Stagiul de cotizare de 25 de ani din cadrul formulei de calcul al VPR nu este un stagiu folosit la calculul dreptului de pensie, ci la calculul VPR.
Valorificarea sporurilor nepermanente
Noua Lege a pensiilor recunoaște drepturile pensionarilor astfel încât, sunt valorificate în calculul pensiei veniturile/sporurile nepermanente realizate anterior datei de 01.04.2001, plătite din fondul de salarii, asupra cărora s-a datorat, potrivit legii, contribuția de asigurări sociale de stat și care nu au fost valorificate la calculul drepturilor de pensie cuvenite sau aflate în plată.
Pentru perioadele de după aprilie 2001, nu sunt necesare documente justificative pentru veniturile nepermanente, deoarece aceste informații sunt deja stocate în bazele de date electronice.
Pensionarii care nu au avut venituri nepermanente nu trebuie să prezinte adeverințe la casele de pensii.
Veniturile nepermanente se valorifică numai în situația în care acestea sunt dovedite prin adeverințe întocmite conform modelului prevăzut în Anexa 6 la lege.
În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr.360/2023 se vor valorifica atât adeverințele existente în dosarele de pensie, cât și cele depuse ulterior, în condițiile în care aceste adeverințe îndeplinesc condiţiile de valabilitate şi legalitate.
Adeverințele pot fi în depuse la dosarele de pensii și după data de 1 septembrie 2024, iar drepturile rezultate din noile documente vor fi acordate cu data de întâi a lunii următoare.
Potrivit legislației anterioare datei de 01.04.2001, contribuția de asigurări sociale se datora asupra câștigului brut realizat de salariați, respectiv asupra sumelor acordate salariaților din fondul de salarii, angajatorii sau, după caz, deținătorii legali de arhive fiind singurii în măsură să cunoască, pe baza documentelor aflate în arhivă, asupra căror sume s-a datorat contribuția de asigurări sociale.
Responsabilitatea eliberării documentelor care să facă dovada salariilor si sporurilor de care o persoană a beneficiat în anumite perioade de timp, anterior datei de 01.04.2001, revine unității angajatoare sau firmei deținatore de arhivă. Adeverințele se eliberează pe baza statelor de plată aflate în arhiva societății, iar angajatorul/firma deținatoare a arhivei poartă întreaga răspundere pentru valabilitatea și corectitudinea actelor doveditoare utilizate la stabilirea drepturilor de pensie.
Așa cum se precizează și în modelul din Anexa la Ordinul nr.487/2021, respectiv din Anexa nr.6 la Legea nr.360/2023, prin adeverințele eliberate în baza statelor de plată, angajatorul, cunoscând cel mai bine situația de fapt cu privire la sumele acordate, certifică „ veniturile brute realizate, plătite din fondul de salarii, asupra carora s-a datorat potrivit legii, contribuția de asigurări sociale de stat”.
Formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; al treisprezecelea salariu; formele de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică şi care asigură perfecţionarea de specialitate a învăţătorilor şi educatorilor; indemnizaţiile de muncă nenormată; alte sporuri care nu au avut caracter permanent pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale.
