July 23, 2024

O analiză a bugetelor comunelor clujene, de anul trecut, arată că, din veniturile proprii, mai mult de două treimi dintre acestea nu-şi pot acoperi nici măcar cheltuielile de personal. Sunt situații în care cheltuielile cu personalul din primărie sunt de două ori mai mari sau chiar mai mult decât veniturile proprii. Anul 2024 va fi și mai critic pentru că au crescut cheltuielile cu personalul. Pentru a-și acoperi cheltuielile, cea mai mare parte a administrațiilor locale au nevoie de bani de la bugetul central.

Făclia a consultat datele cu veniturile și cheltuielile de personal ale primăriilor clujene pentru a vedea cât de eficient își cheltuiesc fondurile și în ce măsură veniturile proprii acoperă măcar bugetul de salarii.

Concluzia este una tristă: 56 de comune din totalul de 74 au nevoie de completări de la bugetul central pentru a-și plăti angajații.

Conform datelor raportate de administraţiile clujene Ministerului Dezvoltării şi Lucrărilor Publice, sunt și orașe în această situație. Este vorba de Gherla, Câmpia Turzii și Huedin.

Veniturile bugetare locale se constituie din venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit; sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete; donaţii şi sponsorizări.

 

Dacă eliminăm cotele defalcate din impozitul pe venit, sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, sumele repartizate din Fondul la dispozitia Consiliului Judetean și sumele repartizate pentru finantarea institutiilor de spectacole si concerte avem resursa financiară proprie a unei unități administrative.

Spre exemplu, Cluj-Napoca a avut în 2023 venituri proprii de 1.289.854.586 lei. Această sumă a cuprins și 1.018.072.137 lei reprezentând cotele defalcate pe impozitul pe venit. Dacă scădem suma provenind din cotele defalcate, Cluj-Napoca rămâne cu venituri proprii de 271.782.449 lei. Acestea sunt veniturile orașului ce provin din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte. Cheltuielile cu personalul la Primăria Cluj-Napoca au fost anul trecut de 207.459.353. Practic aceste costuri au fost acoperite din veniturile proprii.

Nu același lucru s-a întâmplat la Gherla, Câmpia Turzii și la Huedin.

 

Spre exemplu, Câmpia Turzii a avut venituri proprii de 47.984.483 lei. Aici au fost cuprinse și cotele defalcate din impozitul pe venit, sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, sumele repartizate din Fondul la dispozitia Consiliului Judetean și sumele repartizate pentru finantarea institutiilor de spectacole si concerte. Dacă eliminăm aceste sume rămâne suma de 14.560.030 de lei în condițiile în care cheltuielile cu personalul au fost de 20.700.600 de lei.

Și la Gherla și Huedin avem cheltuieli cu personalul mai mari decât veniturile proprii din taxe, impozite redevențe și alte contribuții locale. Astfel, Gherla a avut venituri proprii de 11.314.755

în condițiile în care costurile cu angajații primăriei au fost de aproximativ 17.610.127 de lei.

La Huedin s-au încasat cu titlu de venituri proprii 6.637.793 de lei iar cheltuielile cu salariații au fost de 7.600.249.

54 de comune clujene depind de banii de la București

În această situație în care nu s-au putut acoperi cheltuielile cu personalul din veniturile proprii s-au aflat 54 de comune clujene.

Continuarea articolului este disponibilă doar pentru abonați…
Vă rugăm să accesați pagina . Nu sunteți încă abonat ? Abonați-vă

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *