February 29, 2024

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reacţionează după ce Secţia pentru judecători a CSM i-a cerut marţi şefei Instanţei supreme, Alina Corbu, să justifice ce procente din bugetul pe anul trecut a distribuit pentru acoperirea salariilor restante din Justiţie.

„Declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator”, le transmit judecătorii celor din CSM.

Secţia pentru judecători a CSM i-a trimis marţi o scrisoare Alinei Corbu, în care reclama lipsa de transparenţă în legătură cu alocarea de la Guvern a sumelor pentru plata drepturilor salariale restante în Justiţie, la sfârşitul anului 2023.

CSM îi solicita preşedintei Instanţei supreme să răspundă la trei întrebări:
* „care este procentul alocat instanţelor judecătoreşti, în anul 2023, de Guvernul României, din totalul sumelor necesare pentru plata drepturilor izvorâte din titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti şi acte administrative?
* la alocarea către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curţile de Apel a sumelor primite în condiţiile de mai sus, aţi păstrat procentul rezultat din răspunsul la întrebarea nr. 1? Dacă NU, ce procent aţi alocat fiecărei Curţi de Apel, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din sumele scadente în anul 2023, la nivelul fiecăreia dintre acestea?
* ce criterii aţi avut în vedere la stabilirea procentelor despre care s-a făcut vorbire la întrebarea nr. 2, având în vedere că modalitatea de alocare a sumelor de mai sus este percepută ca fiind de natură a încălca independenţa Justiţiei din perspectiva componentei financiare şi de a afecta statutul constituţional al judecătorilor?”

În replică, Alina Corbu a convocat miercuri Adunarea Generală a judecătorilor de la Instanţa supremă, fiind adoptată o rezoluţie, în care se spune că CSM nu are competenţa să ceară şefei ÎCCJ informaţii despre modul în care aceasta îşi îndeplineşte rolul de ordonator de credite.

„În loc de declaraţii sau mesaje publice cu caracter insidios sau ofensator, indiferent de forma sau de emitentul acestora, constructiv ar fi ca autorităţile să depună diligenţe raţionale şi sporite în cadrul dialogului instituţional legal, pentru găsirea soluţiilor care să corespundă intereselor fiecăruia. Chestionarea modalităţii de îndeplinire a atribuţiilor de ordonator de credite de către preşedintele ÎCCJ este în afara competenţelor oferite de lege şi Constituţie Secţiei de judecători a CSM. Potrivit art. 38 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 305/2022, singura atribuţie recunoscută de lege în materia bugetului este exclusiv în favoarea plenului CSM şi doar cu privire la ‘elaborarea propriului proiect de buget cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor’ şi la ‘emiterea avizelor conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor’. Modalitatea în care preşedintele Instanţei supreme, ca ordonator principal de credite, îşi exercită atribuţiile, în condiţiile legii, nu poate fi în niciun caz una care să afecteze independenţa judecătorilor, ea putând fi, eventual, supusă verificării organelor legal abilitate”, se arată în rezoluţia adoptată miercuri de ÎCCJ.

Judecătorii Înaltei Curţi spun că sunt solidari cu şefa lor şi resping „interferenţe nejustificate din partea oricăror alte autorităţi şi instituţii
publice în afara competenţelor conferite de către legiuitor acestora”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *