Indiscutabil, în revista Caiete Silvane (10/ 2025) se face cunoscut un experiment interesant (în acest context atributul interesant nu are sens peorativ), plus interpretările aferente. Artemiu Vanca a publicat la Editura „Caiete Silvane” câteva cărți, printre care volumele Nu te lăsa! (așa, cu semnul exclamării) și Băieții din Valea Banului (romane), fiind dumnealui, autor prolific, dar de formație tehnică (inginer). Revista „Caiete Silvane”, de regulă, prezintă toate cărțile publicate de editura omonimă. De la apariția cărților A. Vanca, însă, nu i-a „rezervat” nicio cronică sau recenzie literară. În răspăr, Artemiu Vanca a „comandat” Inteligenței Artificiale o cronică la cărțile menționate, iar când IA l-a întrebat pe autor dacă dorește și o dezbatere publică, la radio, bunăoară, ori întâlnire cu cititorii, Artemiu Vanca și-a dat acordul. După ce inteligentul robot schițează profilul de autor și al operei sale și comentează politica editorială și selecția critică practicate de „Caiete Silvane”, Domnia-Sa Inteligența Coputațională trage și concluzii de profesor universitar situându-se în postura de critic în „competiție” cu alți critici literari, debitând: „Criticul atent va observa lipsa metaforei extinse sau a rafinamentelor stilistice tipice prozei contemporane. În schimb, Vanca mizează pe adevărul trăit, pe limpezimea expresiei și pe drama umană netrucată (subl. IA). Este un stil demn, aproape documentar, dar încărcat de poezie implicită”. IA îi comunică autorului că poate să „scrie” o cronică literară la Nu te lăsa! în ce stil preferă: N. Manolescu, Daniel Cristea-Enache, Irina Petraș… Artemiu Vanca preferă o cronică în „stil” D. Cristea-Enache. IA debitează recenzia fictivă în câteva secunde de minute. Are aprecieri de felul: „cronică existențială”…, „valoare de document moral”…, „miza pe autenticitatea experienței”…, „sensibilitate neostentativă” etc. Despre același roman, IA oferă autorului și o recenzie în stil Radu Paraschivescu (care vede literatura nu doar ca artă ci ca un spațiu al subtilului, al „gesturilor de inteligență și umor rafinat”), din care desprind espresii: „o proză scrisă fară fasoane”…, „există în pagini o nevinovată naivitate epică”…, „o lecție despre demnitate si perseverență” etc. – (analize care exprimă critic caracteristici similare ale prozei lui A.V., doar formulate în alți termeni, diferiți, bine conjugați). În cadrul emisiunii culturale radio participă: Monica Andrei [moderator cultural la Radio România Cultural], D. Cristea-Enache, Radu Paraschivescu. Dezbaterea este vie, mai ales că luăm parte la lansarea volumului Nu te lăsa!… La un moment dat, intervine din sală Petre G. Zmeu: „Vă rog să mă iertați că stric armonia, dar am o întrebare care mă chinuie: «Este Nu te lăsa! literatură sau doar un jurnal prelungit cu ambiții narative?». Voce din public: „Și dacă sinceritatea este mai valoroasă decât retorica? Ce rost are să împachetăm durerea în metafore, când ea poate vorbi direct”… Din declarația autorului: „Dacă cineva citește și simte că a fost acolo, atunci am reușit ce mi-am propus”…
Pentru mine concluzia este tranșantă: Nu am susținut și nu voi afirma niciodată că Inteligența Computațională nu este o extraordinară realizare tehnică umană, care atinge aproape tot ceea ce și-a imaginat omul (inclusiv prin idei și gânduri știintifico-fantastice) de-a lungul secolelor, situându-se „pe culme” la început de mileniu III. Dar… Modul de a îmbrățișa fără rezervă și fără ca omul să-și adrese întrebări (de viitor) față de apariția pe „piața informațională”, prin virtualități a „eonului” fantastic, a acestei „minuni” care bate la ușa infinitului, mi se pare că [nu mi se pare!], este pură neglijență, și morală și politică. IA produsă și controlată de inteligența umană, cum afirmă filosoful/ poetul Ioan F. Pop, are toate șansele să se întoarcă împotriva umanului, în cazul că ar fi controlată de minți nebune – ca ale știm bine cui, astăzi ridicate „pe valuri” la vârfurile statelor lumii –, așa cum telefonul mobil (căci am rămas toți cu gurile căscate: a fost inventat „telefonul fără a fir” al copilăriei noastre!), smartphonul, da, „smartul”, după 25 de ani de dormit cu celularul sub pernă, a luat deja mințile a mii și mii de persoane, în primul rând ale tinerilor și copiilor. Și Daniel Săuca,redactorul șef al publicației, își pune sieși aceleași întrebări. Iar pentru că toate acestea poartă nume, notăm pe șleau: ne paște „apocalipsa tehnologică”, ‚demența digitală”, „neurologia informatică”, „ființa cibernetică”, toate manifestate exploziv, în mod continuat.
Cronica literară este rezervată de Viorel Mureșan volumului de poeme Serafim de Nicole Sere – Ed. Neuma, Dej, 2025. Imelda Chința creionează informații despre Cenaclul „Silvania”, întâlniri de toamnă cu: Carmen Ardelean, Ion Pițoiu-Dragomir, Daniel Săuca, Voichița Lung, Marcel Lucaciu ș.a. Marcel Lucaciu analizeaza volumul de poezii Sculpturi in bobul de rouă de Ileana Petrean-Păușan – Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2025. Alte cronici cu propuneri de lecturări: Adrian Lesenciuc despre romanul Chipurile lui Ahriman de Marius Albert Neguț – Ed. Univers, 2024; Mihai Pascaru despre Alergie la frumusețe și singurătate, poezii de Gheroghe Jurcă – Ed. Ars Longa, 2024; Iulian Damăcuș eseizează despre cartea Emanoil Bucuța în memorii de Lucia Borș-Bucuța – Ed. Ex Ponto, Constanța, 2025 ș.a.
Menuț Maximinian face o reverență Sălajului, o regiune vie care crede în cultură împreună cu toți acei care o susțin prin numeroasele activități specifice organizate pe aceste meleaguri. Centrul Județean de Cultură (șef Daniel Săuca) aniversează în toamna 2025, 15 ani, iar revista și editura „Caiete Silvane”, 20 de ani de muncă și inspirație, adică viața și bucuria creației omului: literatură, artă plastică, cercetare în domeniul istoriei culturale a judetului etc.
Virgil RAȚIU
Articolul Scriitori clujeni în revista CAIETE SILVANE nr. 10/ 2025 – Cronică literară „comandată” Inteligenței Artificiale apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
