July 20, 2024

La 2 iulie 2024 se împlinesc 520 ani de la moartea domnului Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt (1457-1504), personalitate marcantă a Evului Mediu românesc. În timpul domniei sale (care a durat 47 de ani, din 14 aprilie 1457) a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare al ţării, a ctitorit numeroase biserici şi mănăstiri. Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, fiind prăznuit la 2 iulie, data morţii sale.

Cel mai de seamă descendent al descălecătorilor maramureşeni ai Ţării Moldovei, intrat în istorie sub numele de Ştefan cel Mare, s-ar fi născut pe la 1434 la Borzeşti, unde mai târziu avea să înalţe o biserică ”întru amintirea sfântrăposaţilor noştri înaintaşi şi a părinţilor lor”, fiind întâiul fiu al voievodului Bogdan al II-lea şi al Mariei, supranumită Oltea.

La 12 octombrie 1449, în urma Bătăliei de la Tămăşeni de pe Siret, Bogdan al II-lea, fiul nelegitim al lui Alexandru cel Bun şi tatăl lui Ştefan cel Mare, l-a înfrânt, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, pe Alexăndrel (domn din noiembrie 1448) şi a devenit domn al Moldovei.

Papa Sixtus VI l-a numit ”Atlet al lui Hristos” pentru apărarea creştinătăţii în faţa musulmanilor.

Ştefan cel Mare a murit la 2 iulie 1504 şi a fost înmormântat la mănăstirea Putna. ”Iar pe Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstirea Putna, care est zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toţi ca după un părinte al său, că cunoştia toţi că s-au scăpat de mult bine şi de multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi îi zic Sveti Ştefan vodă, nu pentru suflet, ce ieste în mâna lui Dumnezeu, că încă el au fost om cu păcate, ci pentru lucrurile lui vitejeşti, carile niminea din domni, nici mai înainte, nici după aceia l-au ajuns” (Letopiseţul Ţării Moldovei, Grigore Ureche) (”Ctitorii sub semnul crucii Ştefan cel Mare şi Sfânt, 1504-2014”,

În contextul împlinirii a 520 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, marți, 2 iulie 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, va săvârși Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Ștefan Vodă” de la Vad, județul Cluj, cu prilejul hramului.

Anul acesta se împlinesc 32 de ani de când a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, precum și 536 de ani de la prima mențiune documentară a Mitropoliei de la Feleac.

Două mănăstiri din Arhiepiscopia Clujului sunt de obârșie ștefaniană

Mănăstirea „Ștefan Vodă” de la Vad, ctitorie ștefaniană, a fost reactivată în toamna anului 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, fiind pusă și sub patronajul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Aici a existat o mănăstire încă din secolul XV, care a funcționat ca centru episcopal, de unde vine și denumirea de azi a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. În prezent, obștea așezământului monahal este condusă de starețul Nicodim Pop.

Biserica din Feleac – monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, este tot o ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi Arhiepiscopului Daniil. Reînființarea mănăstirii s-a hotărât în anul 1991, la dorința enoriașilor din localitatea Feleacu, județul Cluj, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Mănăstirea are și statut de parohie pentru credincioșii din localitate, paroh și stareț fiind arhimandritul Alexandru Ghenț. Complexul monahal din Feleac cuprinde, pe lângă biserica monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, și biserica nouă, cu hramul „Sfânta Troiță”, un paraclis închinat „Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei”, stăreția și un corp de chilii, precum și o casă-muzeu și o bibliotecă cu aproximativ 3.000 de volume.

În anul 1992, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe Ștefan cel Mare, stabilind ziua cinstirii sale pe 2 iulie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *