Premierul Marcel Ciolacu a refuzat să comenteze acțiunile anti-occidentale pe care Viktor Orban le derulează inclusiv pe teritoriul României și care au generat îngrijorare inclusiv la nivelul SUA. David Pressman, ambasadorul SUA la Budapesta, a declarat recent că problemele legate de democrație și deraierea politicii externe de la linia occidentală nu mai pot fi considerate simplă ”retorică”, și a venit timpul ca aliații din UE și NATO să înceapă o ”evaluare” a deciziilor și acțiunilor Ungariei. Diplomatul american a criticat și discursul lui Viktor Orban de la Tușnad, în care premierul ungar l-a lăudat pe Vladimir Putin.
”Nu trebuie să privim mai departe de ultimele șase luni pentru a recunoaște că alibiul „doar cuvinte” nu mai este adecvat în fața divergențelor din relația Ungariei cu restul Europei și cu NATO. Suntem datori față de aliatul nostru Ungaria – și față de Alianța noastră – să tratăm cuvintele Ungariei ca atare și să răspundem în consecință. Acest lucru ar putea însemna un alt tip de relație, iar eu continui să sper că relația va fi una mai strânsă, mai onestă și mai sinceră. Nu de genul celei pe care acest guvern pare să o dorească astăzi”, a declarat diplomatul american într-un discurs ținut la Budapesta.
”La Tușnad, prim-ministrul Orbán a lăudat ceea ce el a numit „conducerea hiper-rațională” a Rusiei ca fiind „de înțeles și previzibilă” – în ciuda lansării celui mai mare război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. În același discurs, prim-ministrul Orbán a criticat Occidentul democratic pentru ceea ce el a numit o concentrare nesigură și confuză asupra parteneriatelor bazate pe valori comune – pe care le-a descris drept „ne-raționale”, a spus David Pressman.
Întrebat sâmbătă cu ocazia vizitei la Cluj cum comentează acțiunile lui Viktor Orban care au creat îngrijorare la nivelul SUA, premierul Marcel Ciolacu a refuzat să se poziționeze vizavi de acest subiect.
Reprezentantul ziarului Făclia i-a solicitat liderului PSD să-și exprime poziția pe tema demersurilor anti-occidentale mai ales că multe au fost lansate pe teritoriul României, reporterul subliniind că sunt aspecte care țin de „fișa postului” de președinte al României, funcție pe care o vizează Marcel Ciolacu.
Liderul PSD a spus că nu a văzut „fișa postului” de președinte al României și că va răspunde pe acest subiect doar după 8 decembrie, adică data la care are loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
„Știți, conform Constituției, că atribuțiile principale ale președintelui sunt pe zona de externe. Cel mai îndreptățit este ori domnul președinte – știți, iarăși, la fel de bine ca și mine, că iese foarte des să vă dea interviuri și să vă răspundă la întrebări – dar o puteți prinde și pe doamna ministru de Externe”, a punctat Ciolacu.
Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit în iulie la București cu Viktor Orban, la discuții asistând și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Ciolacu a afirmat că a avut o „discuţie pragmatică” cu prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, pe subiectele de interes comun ale cooperării bilaterale. Printre acestea, proiectul feroviar de mare viteză București – Budapesta și aderarea completă a României la Spațiul Schengen.
Marcel Ciolacu a spus că i-a transmis premierului Orbán că România dorește să lucreze cu Ungaria împreună pentru consolidarea unei agende bilaterale pozitive, „în beneficiul cetăţenilor noştri, indiferent de etnie”.
La scurt timp după întâlnire, în cadrul platformei revizioniste de la Tușnad, Orban a atacat România, punând că nu a primit „instrucţiuni diplomatice” de la Bucureşti, despre ce să spună şi ce să nu spună.
Cosmin PURIȘ
