
După ce Șoșoacă și-a pus poalele-n cap în Parlamentul european, în spațiul politico-mioritic reacțiile au apărut imediat. Vorba lui Topîrceanu: „Un lung prilej de vorbe și de ipoteze…”. Indignare mare însă pe europarlamentarul Rareș Bogdan: trăirea rușinii cu emoție patriotică, spășire în fața poporului, ca, la rându-i, poporul să-i preia emoțiile. Deputații francezi ne-au pus eticheta „așa sunt românii”, spune Bogdan, în timp ce sufletul său traversează un sentiment penibil de sfială. I-a auzit domnia sa pe francezi și a pălizit. Francezii aveau dreptul să spună ce vor, pentru că în politică, în spatele oricărei situații se ascunde un interes. Așa cum și Rareș Bogdan avea datoria morală să-și iasă din apăsătoarele-i trăiri, să-i contacteze în pauză pe francezi și să le explice că nu au dreptul să arunce anatema asupra unui popor, generalizând un comportament deviant. Dar nu a făcut-o. Era copleșit probabil – sîc! – și avea nevoie de timp să iasă din indignare. Înainte de a se grăbi să ne redea opinia parlamentarilor francezi, care este, desigur, o exagerare (nici francezii nu au crezut ce-au spus, dacă au spus, ci mai degrabă au lansat o mostră primitivă de politicianism).
Vă rugăm să accesați pagina Autentificare. Nu sunteți încă abonat ? Abonați-vă