July 20, 2024

Festivalul ROCADA ARTELOR, ajuns la a treia edi╚Ťie, a prilejuit recent o nou─â ├«nt├ólnire direct─â cu problematici culturale de actualitate, ├«n cadrul dezbaterii intitulate Cultura sub presiune ÔÇô o perspectiv─â multicultural─â, al c─ârei invitat a fost scriitorul Varujan Vosganian, pre╚Öedintele Uniunii Armenilor din Rom├ónia, interlocutor istoricul ╚Öi muzeograful Lukacs Joszef, amfitrion Lucian Nastas─â-Kovacs, directorul Muzeului de Art─â Cluj-Napoca. Dezbaterea a fost moderat─â de muzeograful Dan Breaz. S-au adus ├«n discu╚Ťie, printre altele, problema subfinan╚Ť─ârii domeniului cultural ├«n Rom├ónia, lipsa agentului literar ca institu╚Ťie de promovare a scriitorilor, protejarea drepturilor de autor, promovarea literaturii rom├óne ├«n str─âin─âtate, modele ale leadership-ului politic din Rom├ónia care au fost oameni de cultur─â.

ÔÇ×Institu╚Ťia muzeului este o institu╚Ťie problematizant─â ÔÇô are misiunea de a expune dar ╚Öi de a proteja. Este o institu╚Ťie modern─â, care ofer─â foarte multe drepturi publiculuiÔÇŁ, a precizat dr. Dan Octavian Breaz ├«n deschiderea ├«nt├ólnirii, revizit├ónd pe scurt activitatea profesional─â a celor trei vorbitori.

ÔÇ×Arta este o metafor─â, un triumf al libert─â╚Ťii, ea nu poate fi supus─â, nu poate fi ├«nvins─â. Cultura este singura care ├«nvinge f─âr─â s─â lase ├«nvin╚ÖiÔÇŁ, a subliniat scriitorul Varujan Vosganian. Acesta a eviden╚Ťiat, totodat─â, modul ├«n care perioadele de constr├óngere, dincolo de dificult─â╚Ťile evidente, pot influen╚Ťa, totu╚Öi, de o manier─â favorabil─â actul artistic. ÔÇ×├Än mod paradoxal, aceste constr├óngeri pot aduce transfigur─âri artistice. Capacitatea de a aprofunda, de a simboliza este mai puternic─â. Fiecare din noi avea bucata lui de zid prin care vedea bucata lui de ideal. E momentul ca scriitorul s─â-╚Öi redescopere voca╚Ťia de om al cet─â╚Ťii.ÔÇŁ

ÔÇ×Cultura, arta, poezia nu pot fi ├«nvinse, dar pot fi sub presiune. A╚Öa s-a ├«nt├ómplat de la ├«nceputul istoriei, ceea ce poate s─â creeze ni╚Öte situa╚Ťii absolut oribile, ╚Öi pentru cultura mare ╚Öi pentru cultura mic─âÔÇŁ, a spus istoricul Lukacs Joszef.

ÔÇ×Cultura este sub presiune, dar din sensuri diferite. Sunt tentat s─â vorbesc despre Rom├ónia, trecem prin mari probleme ├«n ce prive╚Öte evolu╚Ťia noastr─â cultural─â. Eu chiar am vorbit ├«ntr-una din c─âr╚Ťile mele despre a╚Öa-numitele imperii culturale de la care ne-am ad─âpat, de exemplu Fran╚Ťa ╚Öi Germania. Toate societ─â╚Ťile trec prin asemenea dileme. Noi avem acum, de 10-20 de ani, asemenea probleme de natur─â socio-cultural─â. La un moment dat Varujan Vosganian a ╚Ťinut o conferin╚Ť─â ├«n sala Tonitza ├«n care ne-a atras aten╚Ťia asupra unei chestiuni de sociologie a elitelor politiceÔÇŁ, a afirmat dr. Lucian Nastas─â-Kovacs.

Ovidiu Paninghian╚Ť, La ├«nceput a fost Cuv├óntul

Lansarea volumului de interviuri Armenii, prietenii mei

Dezbaterea g─âzduit─â de Muzeul de Art─â clujean a fost urmat─â de lansarea volumului semnat de Karen Attila Sebesi, intitulat Armenii, prietenii mei (ed. Ararat, 2024), ├«n aceea╚Öi loca╚Ťie ÔÇô ├«n ambian╚Ťa str─âjuit─â de lucr─ârile plastice ale pictorului armean Ovidiu Paninghian╚Ť ÔÇô ├«n prezen╚Ťa invita╚Ťilor Varujan Vosganian ╚Öi Mircea Arman, directorul revistei clujene Tribuna, moderator Remus Octavian C├ómpean.

Cartea reune╚Öte o serie de interviuri realizate de c─âtre jurnalistul Karen Attila Sebesi, pre╚Öedintele Filialei Cluj a Uniunii Armenilor din Rom├ónia, cu diferite personalit─â╚Ťi ale lumii culturale, academice ╚Öi religioase clujene ce spun pove╚Öti de via╚Ť─â ├«n care au luat contact cu poporul armean, imortaliz├óndu-se, astfel, impactul acestor ├«nt├ólniri. Totodat─â, reg─âsim o serie de articole ap─ârute ├«n presa clujean─â despre evenimente ale comunit─â╚Ťii armene╚Öti. O parte dintre cei intervieva╚Ťi au onorat cu prezen╚Ťa evenimentul editorial, al─âturi de membri ai comunit─â╚Ťii ╚Öi publicul larg.

ÔÇ×Aceast─â carte este ├«nc─â o dovad─â a faptului c─â armenii din Rom├ónia au ├«mbog─â╚Ťit cultura, civiliza╚Ťia rom├óneasc─âÔÇŁ, a spus Varujan Vosganian, amintind numele unor cunoscu╚Ťi armeni care au r─âmas ├«n istoria poporului rom├ón prin contribu╚Ťiile lor valoroase ├«n diferite domenii de activitate.

ÔÇ×Karen a avut interlocutori serio╚Öi. Aceast─â carte vine s─â arate ce este Armenia, cine sunt armenii. Printre alte merite, el are marele merit c─â a ├«ncercat s─â aglutineze aici, pe c├ót se poate, toat─â societatea armeneasc─â. Aceast─â simfonie a na╚Ťiunilor care exist─â pe p─âm├óntul rom├ónesc eu cred c─â trebuie p─âstrat─âÔÇŁ, a men╚Ťionat Mircea Arman.

ÔÇ×Ve╚Ťi vedea c─â nu doar unele simpatii domin─â unele leg─âturi ├«ntre armeni ╚Öi rom├óni, ci ╚Öi preocup─âri fa╚Ť─â de acest popor, prin lucr─âri ╚Ötiin╚Ťifice, teologice, politologice ╚Öi de alte genuriÔÇŁ, noteaz─â Karen A. Sebesi ├«n partea introductiv─â a volumului.

*

Festivalul ROCADA ARTELOR este organizat de Asocia╚Ťia cultural─â ROCADE ├«n parteneriat cu Muzeul de Art─â Cluj-Napoca, Radio Rom├ónia Cluj, Academia Na╚Ťional─â de Muzic─â ÔÇ×Gheorghe DimaÔÇŁ, Ordinul Arhitec╚Ťilor din Rom├ónia filiala Transilvania, Uniunea Armenilor din Rom├ónia filiala Gherla, Asocia╚Ťia Pro Napoca Art─â ╚Öi Sport, ╚ścoala popular─â de Arte ÔÇ×Tudor JardaÔÇŁ Cluj-Napoca, DOR ÔÇô Diaspora of Romania ╚Öi CaricaTours.

Iulia GHIDIU

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *