July 20, 2024

Să te întâlnești cu scrisul lui Cornel Udrea, cu poezia în cazul de față, la o distanță de numai câteva zile, este demonstrația faptului că în această viață nimic nu este întâmplător, lucrurile și evenimentele au un rost al lor. Întâi, grație scriitorului Radu Vida am primit spre lectură și scriere Și -acum să dormim până ieri… (Napoca Star 2023). La două zile distanță, mi-a fost dat să mă reîntâlnesc cu poezia lui Cornel Udrea, în paginile revistei Tribuna, debut în 1965, la nici 18 ani, cu trei poezii, Umbla o fată pe la porți, Refren, Adolescență (14 ianuarie, pag 7). Poezii urmate de alte șapte titluri, toate în același an 1965. Pentru ca din anul următor, Cornel Udrea să devină un nume tot mai des prezent în paginile cunoscutei Tribuna.

Era firesc să urmeze și debutul editorial, tot cu poezie,  Iasomia (Editura Dacia), 1972, pentru ca trei ani mai târziu, 1975, să ne bucurăm de Respirația ceasornicelor (tot la Editura Dacia). Urmează o pauză nefiresc de lungă, 26 de ani, până la apariția celui de al treilea volum de poezie, Intravilane (Napoca Star 2001), cu un total de 17 volume, ultimul fiind cel de față, Și-acum să dormim până ieri…Volum-personal îl numesc volum-testament-ce dă, cu siguranță, nu numai o imagine asupra unui relevant segment din creația lui Cornel Udrea, poezia, ci împlinește un destin literar de excepție, marcat de originalitate și autenticitate, cunoaștere și comunicare de idei, de sentimente, de gânduri. Cornel Udrea a știut cum să capteze și să țină trează atenția cititorului, propunând printr-o poezie lucidă, vârstele omului, orele astrale ale omenirii, apropierea de Stefan Zweig nu este deloc întâmplăîtoare. Pentru că și în Și-acum să dormim până ieri…se adună ”în cel mai restrâns interval de timp, o neînchipuită bogăței de întâmplări”, numind ”nespus de multe lucruri oarecare, banale, cotidiene” (Stefan Zweig).

Caracterul autobiografic (Clepsidra cu grai, Definiții uitate, Eclipsa din odaie) oferă câteva repere, din care nu poate lipsi aniversarea celor 76 de ani (La aniversară, Vâsla lipsă). Avem de-a face, pot afirma acest lucru,  nu numai cu un jurnal intim (boala, părinții, lecturile preferate prin personaje exponențiale, viața și moartea, religie, război…), ci și cu un volum-testament, de o nostalgie și o tristețe care nu pot fi trecute cu vederea, prevestitoare. Tonul, afectuos, propune interpretări personale pline de miez, înțelesuri majore într-o frapantă viziune unitară asupra eu-ului propriu, dar și asupra altor evenimente. Este o poezie de idei ce dovedește că ne aflăm în fața unui poet bun stăpân al cuvântului, al metaforei. Regăsite în Taina durută, Am văzut, m-am întors, n-am plecat!; Lumea ca o mirare, Masa tăcerii, Trecutul de mâine, Toamna în portrete, Fapt divers, Biletul de externare, Călătoria, Ordonanța de urgență, Binele din rău…, majoritatea, repet, reflecții asupra propriului destin, generatoare de comfort estetic și spiritual.

Sinceritatea confesiunii, din care nu lipsesc fine sugestii filosofice, se regăsește și poate fi percepută în fiecare cuvânt. Și-acum să dormim până ieri… se cere citită cu atenția, așa cum se cer citite și celelalte volume de poezii.

De vorbă cu vorbele, prefață scrisă cu multă sensibilitate de Radu Vida, se opreșete asupra poetului care este, prefer verbul la prezent, Cornel Udrea, care este scriitorul Cornel Udrea, prezent ”pe rafturile prietenilor, a cititorilor de aici și aiurea, în inimile a mii și mii de admiratori. Și cu siguranță vor rămâne”. Rețineți un singur mare lucru. Cornel Udrea ”și-a deschis mereu sufletul spre semeni”.

Remember-ul semnat de Mircea Corăbean este emoționant: ”poveștile noastre aveau un numitor comun: cultură, tradiții, umor, opinii (…) De data aceasta și-a căutat și a găsit liniștea în libertatea cailor neînșeuați ai Marei, alergând prin stepa sufletului, pregătiti să ia ultima cină cea de taină la masa tăcerii eterne și apoi să stingă lumina”). Mara este un nume cu multiple semnificații și prezențe în spiritualitatea universală. Mara Corăbean este o tânără artistă vizuală, care semnează coperta și ilustrațiile volumului. Este, afirm cu certitudine acest lucru, artista care stăpânește desenul și culoarea, care dă viață, prin tema ce sfidează timpul- caii, unor cunoscute și apreciate caracteristici: inteligență, curaj, prietenie, devoțiune. Nu ascund faptul că mi-ar face plăcere să-i găzduim lucrările în Galeria de artă Făclia, onorând astfel poet și artistă.

Demostene Șofron

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *